English
Nu mai există nicio plasă de siguranţă socială pentru cei care vor ajunge în situaţie de supra-îndatorare pe motiv de dobânzi excesive sau curs de schimb crescut, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care avertizează că urmează falimente, executări şi evacuări din case cu sutele de mii. Afirmaţia specialistului vine în contextul în care plafonarea dobânzilor la credite a fost declarată, ieri, neconstituţională.
Gheorghe Piperea spune că decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) era previzibilă. Avocatul clienţilor ne-a transmis: "Soluţia a fost amânată politic, pentru a se putea instala confortabil puterea, forţele politice care au torpilat toate legile de protecţie a consumatorilor, pentru a proteja băncile şi celelalte corporaţii, sponsorii lor politici.
Consecinţele sunt simple şi dure - consumatorii sunt lipsiţi de orice protecţie legală şi judiciară contra abuzului de putere economică a creditorilor financiari. Nu este o înfrângere a iniţiatorilor, ci a aşteptărilor acestor oameni, lăsaţi de acum în bâtaia viscolului. Să vedem ce protecţie le va oferi guvernul de dreapta, pro-bănci, votanţilor lor şi celorlalţi consumatori ruinaţi de criză şi de pandemie".
Aducând asigurări că va reveni cu legea în Parlament atunci când se va putea, senatorul Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat proiectul legislativ, a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "După ce cu două zile în urmă CCR a confirmat că darea în plată pentru maşini - Legea leasing-ului - este constituţională, astăzi (n.r. ieri), după şase (!!!) amânări, CCR decide că Legea plafonarii dobânzilor are o exprimare neclară şi o declară neconstituţională. N-am să comentez acum decizia, dar nu pot să nu mă întreb de ce a fost nevoie de şapte luni să constaţi că e exprimare neclară?
Românii sunt lăsăţi să fie în continuare jecmăniţ de bănci şi IFN-uri, invocându-se textul neclar? Chiar e inacceptabil pentru sistemul financiar-bancar şi pentru toţi cei care roiesc în jurul lui că vrem şi noi, românii, să nu mai plătim dobânzi triple faţă de europeni?
Dacă de la Cîţu şi şleahta de lobişti ai băncilor şi IFN-urilor, sub masca de profesori la ASE cu mare influenţă, iată, nu aveam aşteptări, nu acelaşi lucru pot spune despre cei care sunt aşteptaţi să facă dreptate.
Probabil, în faţă unei puteri absolute şi a unui prim ministru aservit sistemului bancar, încă o decizie împotriva lor, la două zile distanţă, ar fi fost prea mult...
Aştept motivarea respingerii şi vă asigur că voi reveni cu legea, bineînţeles dacă partidul meu consideră oportun momentul".
La rândul lor, debitorii cu credite în CHF - reprezentanţi ai sociaţiei CREDERE - ne-au declarat: "Credem că în acest moment este extrem de important să aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale. Anticipăm că instanţa constituţională nu se opune principiului plafonării dobânzii, ci este extrem de probabil să fi considerat anumite aspecte ca fiind neclare, în dezacord cu prevederile Constituţiei. Creditarea iresponsabilă (mai ales) a unor instituţii financiar-nebancare a creat numeroase drame în ţara noastră, de aceea cu precădere în această zonă trebuie să existe o limitare a dobânzii (inclusiv cea penalizatoare) care poate fi percepută de către entitatea financiară. Important de menţionat că şi Comisia Europeană are în vedere o asemenea măsură de plafonare a dobânzilor, scopul fiind acela de a preveni riscul supraîndatorii consumatorilor şi pentru a elimina/limita comportamentul de prădător al entităţilor financiare care acordă credite cu dobânzi extrem de ridicate către un public vulnerabil".
Comunicatul CCR arată: "În şedinţa din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 70 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I".
La momentul sesizării făcute de PNL, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a scris, pe pagina sa de Facebook: "Deşi mulţi au sperat că PNL-iştii nu vor ataca la CCR Legea plafonării dobânzilor, s-au înşelat. Eu ştiam că o vor face, pentru că e limpede că au mari interese să protejeze profiturile băncilor şi IFN-urilor. Legea plafonării dobânzilor ar fi o mare gură de oxigen pentru toţi cei care au contracte în derulare la bănci şi IFN-uri, cât şi pentru cei care se vor împrumuta în viitor.
Românii plătesc costuri triple cu creditarea faţă de cetăţenii europeni, iar profiturile băncilor sunt triple în România faţă de media europeană!
De ce nu vreţi să uşuraţi povara ratelor românilor? De ce nu vreţi ca românii să platească rate mai mici? E şi legal, dar mai ales aşa e drept să fie! Majoritatea ţărilor din UE au dobânzile plafonate de multă vreme! Prin atacarea la CCR nu faceţi decât săprelungiţi chinul celor trei milioane de români care plătesc rate incorecte la bănci şi IFN-uri! Ce argumente aveţi? Că-i lege populistă? Să faci dreptate oamenilor e populism?"
După ce legea a trecut de Parlament, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a subliniat: "Băncile şi IFN-urile nu mai pot practica ce dobânzi vor! Legea se aplică şi credirelor în derulare şi prevede:
1. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR +2%;
2. Pentru creditele de consum, DAE nu va depăşi dobânda de referinţă a BNR +15%;
3. Pentru creditele de consum mai mici de 15.000 lei, suma totală de rambursat nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate".
Textul legislativ care prevede plafonarea dobânzilor a trecut de Parlament, fiind votat, în 6 mai, în plenul Camerei Deputaţilor, cu 205 voturi pentru şi 97 împotrivă.
Proiectul de lege face parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).
Despre conţinutul celor patru legi ne-a vorbit avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat textele legislative, explicând: "Unul dintre proiecte vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătăresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă. Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate".
Principala modificare legislativă este aceea care presupune că, dacă ai împrumutat x lei de la un IFN, vei returna cel mult dublul sumei, evidenţiază reprezentanţii Asociaţiei CREDERE.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a subliniat, în mai multe ocazii, impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda.
Un studiu realizat anul trecut de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.
Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.
Alte urmări preconizate de KPMG vor fi:
- Diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar;
- Creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe;
Creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea riscului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.01.2021, 00:57)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2021, 07:50)
Mai bine te imprumuti la vecin decat la banci,....important este ca vecinul sa nu fie "camataru"
3. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.01.2021, 08:06)
...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2021, 09:05)
Bine ca un deficit de 9,8% din PIB pe anul 2020 este legal,facut cu darnicie in perioada cand au fost probleme mai mici decat la sfarsitul anului.Daca UE nu punea un prag de 7% megeau cu undeficit mai mare de 10% pentru acest an.”Pentru unii muma pentru altii ciuma”.Escrocii tot escroci raman.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de STATY în data de 29.01.2021, 09:30)
NU MAI FI ATAT DE ISTERIC , SI PRAPASTIOS , COMUNISTULE !!! CE SCOALA DE PARTID , MAI AI SI TU !!! ESTI BUN DE PROPAGANDA !!! MAI BINE , TE NASTEAI IN UNIUNEA SOVIETICA !!! STALIN , TE-AR FI AVANSAT RAPID , LA FUNCTIA DE COMISAR REGIONAL !!! DIN PACATE , E PLINA ROMANIA , DE OAMENI CA TINE !!! DE ASTA , SI POPULATIA , E SPERIATA , SI TERORIZATA !!! DE GALGARA , SI PROPAGANDA !!!
4.2. ce bah?? (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de BULAN în data de 29.01.2021, 18:30)
ce stalin ???acuma sa fie ca n bantustan...si sa zici ca e Ue...hai sictir...ca is mai multi comunisti la Paris...decat la Moscova...SE VEDE CA ESTI SLUGA LA CEVA BANCA ..PANA AICI VINE DUHOARE DE PRDATOR FINANCIAR....MI SILA SI GREATA....
5. Acesti
(mesaj trimis de sabin în data de 29.01.2021, 09:41)
2 farsori au luat-o in bot! Eu ,din cauza lor, o iau luna de luna in bot prin ratele pe care le platesc... "Traiasca IRCC-ul"!!
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2021, 10:25)
Cum sa nu fie coruptie?
Cand e coruptie si in banci ce crediteaza supra evaluat doar ca sa incaseze bonusuri babane!
Astept bnrul sa faca odat lumina caci aunt zeci de rapoarte emise si de imf si bm si ibs cum ca afem din ce se declara pe foaie peste 25-30% din credite la LTV-uri exagerate..
Noi (Romania), Bulgaria si Cipru... caci Italia si Grecia au reusit sa mai coboare din toxicitati.
Si la noi abereaza guvernantii ca economia duduie sau il auzim pe domnul Mugurel in Ianuarie 2020 “Trebuie Mai mult Credit” (adica a se varsa mai mult credit in piata) dar care nu spune ca bancile sunt fortate sa iasa de pe curba de risc pentru a mentine randamente accelerate si speculative.
Nu ca asta e obiectivul bancii centrale.
Acum sunt mii de filiale bancare disparute, ce au impachetat oamenii pe o alta generatie la dobanzi reale neconcurentiale (neloiale si supra evaluate in raport cu piata europeana).
Dar la acest joc este partas si Guvernul corult si Banca centrale; de unde ambele beneficiaza de lichiditatea varsata lunat a creditantilor ce trebuie sa mentina ratele la axtivele toxice, ca abea in alti 7-10-15 ani sa se spele cu adevarat toxicitatea si activele sa intre real pe plus.
Asta e curba de risc pe care o alearga ifn-urile si bancile comerciale in piata, unde fac spreduri exagerate pe spinarea cetatenilor ce cad in plasa manipularii prin credit.
Astept si eu sa vad capete “taiate” si prin institutiile financiare ce a tot hamalit aceasta populatie cu biciurile “credit speculat”.
semnat comenturi “cretine”
7. Hm
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 29.01.2021, 14:27)
Nu iubest bancile, le stiu abuzurile si urasc ceea ce au facut multor oameni amarati care nu si-au putut plati ratele. Dar...
Uite de aia vor castiga mereu bancile. Din cauza ca purtatorul de cuvant al consumatorilor este un semi-doct precum Piperea, alaturi de Zamfir (care nici macar semi-doct nu e). Care au gasit aceasta nisa a protectiei consumatorilor si s-au gandit s-o exploateze. Cu gargara multa, pentru a lua fata amaratilor de debitori impovarati de rate, care au astfel impresia ca cineva se ocupa de durerile lor. Dar cu legi prost facute (vezi legea darii in plata, prima varianta, macelarita de CCR, dar si a doua varianta, la care tot CCR le-a spus cum sa scrie impreviziunea, vezi legea conversiei creditelor in CHF, vezi legile astea actuale). Si apoi alta gargara, ca mafia bancara, ca conducatorii aserviti mafiei bancare. Frate, daca faceati legi bune nu le puteau pune astia in cap. Apropo, s-a tot zis ca Dorneanu si parte din CCR sunt pusi acolo de PSD. Iar legile astea (si conversia, si plafonarea dobanzilor) tot de PSD au fost votate, pana la urma. De ce le-a trantit Dorneanu, daca erau votate de ai lui?
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2021, 16:52)
Nu de aia castiga bancile.
Si Piperea si Zamfir fac bani. Fiecare in felul lui: primul se promoveaza pentru a reprezenta in instanta cat mai multi "clienti", celalalt pentru ambitiile lui politice.
Bancile sunt institutii care, la randul lor, fac bani. Profita de programe stupide gen "Prima casa", "Prima basina", "Rabla la orice" si actioneaza "proactiv": gasesc solutii de a plasa eficient banii deponentilor si ai actionarilor. Creditele in monede exotice nu sunt decat acele "solutii" gasite pentru a veni in "sprijinul" cetateanului, din "grija" pentru clienti.
CCR, in schimb, e o instiutie politica (politizata, ma rog). Ea apara interesele politicienilor. Ce s-ar intampla daca ar declara ca plafonarea dobanzilor e constitutionala? Pai, bancile nu ar mai finanta persoanele fizice pentru programele sus-amintite, ca nu ar mai fi rost de bani din asta. Atunci, s-ar duce in cap toate aberatiile politice amintite mai inainte.
Dorneanu nu e prost. Si, da, face jocul pesede!
7.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.01.2021, 16:54)
...
7.3. Eu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 29.01.2021, 17:54)
Mai bine de atat nici eu nu reuseam..bvo
8. Nu inteleg
(mesaj trimis de Coco în data de 29.01.2021, 16:37)
Pana acum nu s-a aplicat aceasta plafonare si nu a fost acel val de executari silite, acum CCR (nu-l iubesc) a decis ca nu e constitutionala plafonarea deci pe viitor nu se va aplica, atunci de unde acest val de executari?
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2021, 21:57)
nu este constitutional sa plafonezi creditele!
1. fluctuatia ciclica pe trend a ratelor de dobanda international are cauzalitate si in fluctuatia ratei de dobanda banca centrala si simultan in dobanda comerciala sau banca locala.
Se face profit din spred!!!
Se explica in felul urmator:
1. Tara (sau banca centrala federala) USA (poate sa fie si alta tara) FED are dobanda principala in piata la imprumuturile internationale ce sustin yeldurile la activele financiare.
2. BEC are yeldul ce sustine piata reala la bonduri!
Creditarea asimetrica ajuta bancile sa balanseze international riscurile!
Relatia este mult mai complexa de atat si se regaseste sub o denumire de “cos valutar” ce sustine o valuta prima (Dolar in cazul nostru sau SDR in viitor).
Daca A imprumuta B la dobanda de 1, iar B imprumuta C la 2 => B-ul face profit “spred de 1 - adica 100%”
C-ul tre sa imprumute intern (Ceul fiind banca centrala) pe alte canale (banci comerciale, locale, ifniri, gov,etc) la o alta dobanda.
Din aceasta relatie de cauzalitate, odata cu cresterea bulii de creditare, activele financiare sau reale ating cotatii nominale exagerate (pana in bula inflatiei si a hiperinflatiei rezultand in emitere sau adoptare de alta moneda / unitate nominala de tranzactionare; si ciclul lung se repeta).
Relatia yeldurilor la credite intre institutiile internationale nu este fixa, liniara (din acest motiv nu este constitutional o plafonare).
Daca plafona datoria la radacina principala a emitentului de credit ce a generat colateralul de risc... emitentul este fortat / incatusat la plafonare.... iar daca institutia financiara (sa zicem b) la care are la randul ei datorie nu are yeldul blocat .. atunci una din cele doua este garantat supusa riscului de a iesii din jocul financiar.
Cine oare?
In functie de trendul viitor al yeldurilor fata de momentul in care legislativul decide fa plafoneze yeldul uneia dintre banci.
Banca blocata / plafonata poate sa mai faca profit daca institutia B are in continuare un trend descendent fata de yeldul la care a creditat initial.
Daca yeldul la institutia B creste mai sus fata de yeldul blocat de legislativ in institutia A, atunci A are optiunea sa ceara plata anticipat a tuturor creditelor (sau partial/ ideea e ca cere plata derivatelor), sa isi vanda institutia si odata cu ia si toate activele, colateralele si derivatele formate sau sa ceara granturi si lichiditate masiva de la gov sau banca centrala (asta daca institutia reprezinta ca pondere risc seismic sever economic).
In principiu sunt rare situatiile in care institutiile financiare cad la unison in termeni nominali (razboaie, cuceriri, cataclisme, caz de forta majora).
Toate creditele ce incep sa se formeze in fiecare ciclu lung al natiei respective ajung, istoric, sa fie platite, cu ajutorul gov si banci centrale ce vor genera mereu inflatii masive de unitati nominale circulate pe sfarsit de ciclu lund economic.
O alta forma de a intelege ciclul de crestere in creditare si varsare lichiditate este in piata repo si in bancnotele emise in circulatie ce au o data si o serie in momentul emiterii in circulatie.
consecutivitate a in ani / date ascendente la bancnote circulate => semnal de impuls inflationist si simultan generare credit cu revarsare lichiditate in piata reala.
Cand vezi bancnote emise la distante de timp inseamna ca a existat o perioada se stagnare sau deflatie in masa monetara circulata.
Exemplu pentru Romania:
Din 98 pana in 2005 au fost emise bancnote cu ani legati (consecutivi) simultan cu ascendent pe creditare.
Pe urma mai exista perioade rare de varsari si iar o perioada de varsare masiv prin 2018 (semnal iar ce anunta ascendent in credit cu varsare lichiditate in piata reala).
Simultan se urmareste si dobanda la repo ce anunta sanatatea sistemului financiar cat si momentele de volatilitate a unur banci / institutii financiare ce duc lipsa de credit sau lichiditate.
deci plafonarea se poate face sau nu face... cu consecintele economice aferente; pro sau contra favorabile anumitor cadrane economice.
PS: relatia este mult mai complexa.. am incercat sa simplific cat am putut de mult!
PSS: vezi situatia din Italia, Cipru si Grecia ... unde creditorii internationali nici nu au vrut sa auda de plafonari (imf, bm, bec, fed si alte banci din asia, etc).
Unde Gov si Banca Centrala din Teritoriu au fost Constranse sa implementeze politicile economice - monetare aferente de plata a datoriilor.
Jubileul datoriilor nu se poate face decat arunci cand mai multe yelduri internationale incep sa cada simultan pe trend spre negativ!
Acel jubileu se face cam la 50-55 de ani si este strans legat de o asimetrie intre ponderea yeldurilor la creditele comerciale (active financiare creditate) si cele guvernamentale (emiterea de datorie prin bonduri).
Institutiile internationale ajunc ciclic la o saturatie in creditare si la un plafon (tavan) in exponentialitate varsare lichiditate in piata.
semnat comenturi “cretine”
9. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 29.01.2021, 17:22)
Piperea: "Urmează falimente, executări şi evacuări din case cu sutele de mii"
nu.
10. Sinbad
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 29.01.2021, 17:52)
Ce pacat ca s-a irosit un mare talent"...joga bonito...
Bancile profit cat casa, datornici gramada....
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2021, 03:48)
Vad ca multi se plâng că sunt jegmaniti de banci.Dar cine-i pune sa se împrumute ? Pune bani de-o parte,amână-ti proiectele sau plăcerile,aduni bănuți și apoi ii cheltui.Se plâng multi ca au rate de platit imense pentru ca au luat credite in CHF.I-a obligat cineva ? Sau daca tot i-a mâncat undeva sa se împrumute,oare nu exista decat varianta de împrumut în CHF ? Nu.....Era dobanda foarte mică....De ce sa plateasca o dobândă mai mare precum "fraierii" care se imprumutau în RON ? Pun pariu ca daca ,dimpotrivă,s-ar fi devalorizat CHF-ul și ar fi trebuit să plătească mai puțin, nu ar mai fi urlat deloc....Iar când semnezi un contract,când contractezi un împrumut....informeaza-te bine înainte,conștientizează că banii aceia multi va trebui să îi restitui cu dobândă.
11.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2021, 11:44)
Ce nu înțelegi dumneata este ca prețul imobilelor a crescut ca urmare a fianatarii in franci cu grad de îndatorare mare si perioade lungi de rambursare.
Aici a contribuit activ si BNR permițând relaxarea normelor de creditare si facand astfel jocurile băncilor comerciale.
Mai grav este BNR ca acontinuat sa susțină ulterior bancile facand loby pe langa factorii politici in introducerea unor programe guvernamentale gen Prima Casa, TVA 5% pentru a menține valoarea garanției imobilelor supraevaluate in loc sa lase piata sa se autocoreze, mai exact sa lase bancile sa culeaga ce au semănat.
Prin corecția firească de preț potențialii cumparatorii ar fi avut posibilitatea prin economisire si credite de valoare mai mica sa aiba acces la imobile decente.
Dar asa cum vrea și BNR-ul banii din România trebuie șifonați cumva si trimisi către actionarii bancilor straine si acesta e una din multele modalități prin care se întâmplă acest lucru.
11.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2021, 14:52)
Asemenea programe (guvernamentale) au mai existat in Romania prin perioada '70 cu avansuri de 5% si prin perioada '80 cu avansuri de 15%... iar ca la sfarsit de ciclu sa se termine prost tot pentru Guvern.
Acum a inceput alt Ciclu de prin 2000 ... ci iar a intrat programul cu 5% avans si cum anticipasem din 2008 .. a inceput sa intre si programul cu 15% avans...
Avansurile astea sunt ca sa se acoperie iluzia supraevaluarii reale in piata la LTV-uri.
Unde Clientull ce cumpara pe ciclul de crestere trebuie sa bage din buzunar mai multi bani ca sa mentina un raport corect.
Iar daca imediat dupa cumparare se face reevaluare nu o sa mire pe nimeni sa constate ca evaluarea a doua va fi cu mult sub prima evaluare.
Din acest motiv "blocjul" la vanzare de 5 ani la achizitia locuintei.. pentru a se da ragaz de echilibrare si in termeni reali a yeldurilor.
semnat comenturi "cretine"
11.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 11.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.01.2021, 17:51)
Așteptăm să se termine o data ciclul Manole.
Noi ca simpli cetățeni ai acestui stat sperăm ca Banca Națională să revină la rolul pe catre trebuie să-l îndeplinească o bancă națională și sa nu mai fie condusă de gruparea infracțională constituită in cei 30 de ani.