PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ La propuneri - înainte, la documentaţii tehnice - înapoi

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se află în faza de ajustare cu cerinţele tehnice ale Comisiei Europene privind proiectele majore pe care autorităţile de la Bucureşti doresc să le realizeze în perioada următoare, au afirmat, ieri, reprezentanţii coaliţiei de guvernare. Ei au precizat că oficialii de la Bruxelles nu au respins PNRR, pentru că încă nu a fost depusă forma finală a acestuia.

De altfel, pentru discutarea solicitărilor formulate de Comisia Europeană, liderii coaliţiei de guvernare - Ludovic Orban, Dan Barna şi Kelemen Hunor - au avut ieri o şedinţă de lucru cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. La şedinţă au participat şi premierul Florin Cîţu şi ministrul Cristian Ghinea.

La finalul întâlnirii, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că, astăzi, se va întâlni la Bruxelles cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, căreia îi va propune ca termenul final de depunere a PNRR să fie 31 mai 2021, faţă de 30 aprilie, aşa cum susţinea, la începutul anului premierul Florin Cîţu.

"Nimic nu a fost respins, pentru că nimic nu a fost depus oficial. Am primit e-mail-uri cu lucrurile care trebuie îmbunătăţite în PNRR. Este o negociere dură cu partenerii europeni pe anumite domenii. Ministerele de linie îşi trimit reprezentanţii la procesul de negociere a PNRR. Imediat ce vom bate palma cu Comisia Europeană vom prezenta forma finală a PNRR", a precizat ministrul Cristian Ghinea, după şedinţa de lucru de la Cotroceni.

"Comisia Europeană ne-a cerut o estimare realistă a capacităţii de implementare pentru proiectele complexe. Noi am alocat fonduri pentru ce considerăm că sunt priorităţi. Avem nevoie ca de aer de modernizarea infrastructurii de transport. Nu putem compara infrastructura României cu infrastructura ţărilor europene. Dezvoltarea unei infrastructuri de transport asigură un suport de dezvoltare economică pentru zone care nu au beneficiat de investiţii importante în acest sens. Proiectele de autostrăzi depuse pentru finanţarea din PNRR au toate documentaţiile tehnice gata sau aproape gata, iar lucrările pot fi terminate cu mult înainte de termenul limită - 31 decembrie 2026. (...) La nivel de autostrăzi, vrem să dăm o tentă verde proiectelor de infrastructură de transport rutier, prin staţiile electrice, perdele forestiere, inclusiv componenta digitală prin realizarea de reţele pentru transmiterea informaţiilor", a declarat, în prealabil, Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PNL, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută, ieri, la Parlament.

Liderul liberal a precizat că termenul pentru depunerea formei finale a PNRR, 30 aprilie, este un termen orientativ şi că obiectivul coaliţiei de guvernare privind acest document este de a-l încadra cât mai rapid în "canoanele tehnice" stabilite de Comisia Europeană.

"Trebuie să îmbunătăţim argumentaţia pentru proiectele depuse. Sunt discuţii legate de cele 600 de milioane euro pe care noi ne-am propus să le alocăm pentru înfiinţarea de distribuţii de gaz, unde au existat discuţii tehnice care trebuie clarificate privitoare la utilizarea hidrogenului în aceste reţele de gaz, chestiuni tehnice care pot fi soluţionate. În privinţa legată de investiţiile în sistemele de irigaţii, anul trecut am avut secetă şi am văzut ce înseamnă vulnerabilitatea agriculturii româneşti la astfel de situaţii extreme. Ne-am confruntat cu secetă şi este evident pentru oricine că este necesar să facem investiţii în sistemul de management al apei, care cuprinde nu numai irigaţiile, cuprinde desecări, drenaje şi alte investiţii care sunt necesare. Problema este să convingem la nivelul Comisiei Europene că aceste proiecte tehnice pe care le utilizăm nu afectează mediul, ci dimpotrivă, au un efect favorabil asupra mediului, plus că ele sunt legate de un obiectiv foarte important, securitatea alimentară, care trebuie asigurată chiar în condiţiile în care schimbările climatice pot să afecteze producţiile agricole", a menţionat Ludovic Orban.

Referitor la finanţarea reţelelor de distribuţie de gaze, ministrul Cristian Ghinea a precizat: "Feed-back-ul Comisiei Europene e destul de sceptic pe această componentă. Întrebarea Comisiei este în ce regiune a ţării vrem să începem acest proiect, în timp ce Ministerul Energiei susţine ca apelurile pentru proiecte să fie în toate zonele ţării. Comisia este sceptică privind dezvoltarea reţelelor de gaze pe combustibili fosili".

Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că PNRR-ul va fi dezbătut la nivelul coaliţiei de guvernare şi va fi îmbunătăţit pentru a corespunde exigenţelor Comisiei Europene. Mai mult, ministerele de linie vor asigura pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene suportul tehnic pentru a răspunde punctelor de vedere exprimate de la Bruxelles.

În privinţa discuţiilor privind proiectele pentru sistemul de irigaţii, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat: "Noi susţinem în continuare că pentru România este esenţial să avem o infrastructură care să gestioneze apa şi că este oportun ca o parte din banii din PNRR să fundamenteze aceste investiţii. Cu siguranţă că, la viitoarele întâlniri cu Comisia, o să reuşim să-i determinăm pe experţii europeni să accepte că reabilitarea infrastructurii care gestionează apa este importantă, este rezilientă şi se încadrează în finanţările pe Mecanismul de redresare şi rezilienţă. (...) aici nu discutăm numai despre irigaţii, aici vorbim de infrastructura de desecare-drenaj, prevenirea eroziunii solului şi prevenirea deşertificării, pentru că avem zone extinse în ţară unde deşertul este o realitate, nu este o ameninţare şi, de aceea, avem acest plan care trebuie să fie un plan de ţară şi trebuie susţinut de tot Guvernul".

La rândul său, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene susţine că negocierile cu oficialii de la Bruxelles sunt destul de dure în privinţa proiectelor de infrastructură rutieră, în special pentru autostrăzi.

"Prin PNRR, Comisia Europeană finanţează reforme pentru secolul XXI. Noi avem încă o problemă de secolul XX. De aici ciocnirea de negociere. Suntem singura ţară din UE care cere prin PNRR finanţări de o asemenea anvergură, peste 4 miliarde de euro, pentru autostrăzi. Spre deosebire de alte state membre, cam toate, România are un deficit semnificativ de autostrăzi şi în plus o datorie istorică - aceea de a lega toate provinciile prin autostrăzi. În primul rând Moldova. Iar Comisia Europeană spune aşa: «Acest mecanism european nu a fost creat pentru a recupera datorii istorice». Noi spunem: «Da, înţelegem, dar fără autostrăzi nu putem să avem competitivitatea necesară pentru a face restul economiei să meargă». Comisia spune: «Dar aveţi oricum bani, prin Programul Operaţional Transporturi». Răspunsul nostru este: «Da, dar avem nevoie de şi mai mult, nevoia este undeva la 10 miliarde de euro». (...) Vestea bună este că vom avea bani prin PNRR pentru autostrăzi. Încă negociem câţi", a afirmat, ieri, pe pagina oficială de Facebook, ministrul Cristian Ghinea.

Referitor la fondurile necesare pentru autostrăzi, Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, a discutat, ieri, la Bruxelles, această problemă cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi cu Alina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

"Am discutat aplicat despre: Autostrada A7 Ploieşti - Paşcani, Autostrada A8 Tg. Mureş - Miercurea Nirajului şi Leghin - Paşcani, Autostrada A3 Nădăşelu - Poarta Sălajului şi Autostrada A1 Marginea - Holdea. Sunt proiecte mature şi adaptate vremurilor noastre, prevăzute cu perdele forestiere şi staţii electrice de încărcare. Infrastructura din România are nevoie urgentă de dezvoltare modernă şi echitabilă între regiuni, iar PNRR este o sursă vitală de finanţare pentru ţara noastră. Privesc cu încredere către finalizarea negocierilor dintre România şi Comisia Europeană şi mărturisesc că sunt nerăbdător să ne apucăm de construit", a declarat ministrul Cătălin Drulă după întâlnirea cu comisarii europeni.

Declaraţiile reprezentanţilor coaliţiei de guvernare au fost dur criticate de fostul premier social-democrat Mihai Tudose.

"A fost rândul lui Ludovic Orban să admită eşecul liberalo-pluserist, de data asta în obţinerea finanţării europene pentru programul de racordare a localităţilor româneşti la reţeaua de gaze naturale. Contabilizăm la pierderi şi acest proiect de 600 de milioane, respins de Comisia Europeană. Un mizilic faţă de cele 2,5 miliarde de euro refuzate pentru sistemele de irigaţii, după cum a anunţat Dan Barna săptămâna trecută, şi faţă de cele 4,5 miliarde de euro dedicate infrastructurii rutiere, pentru care Cristian Ghinea a recunoscut că a fost criticat la Bruxelles. (...) În toate cazurile astea, motivul e acelaşi: documentaţia catastrofală depusă de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, păstorit de Ghinea. Deci autostrăzi nu, irigaţii nu, gaze nu. Îmi amintesc ce promisiuni halucinante făcea astă-vară Ludovic Orban, încă premier, pornind de la comparaţia între gradul de conectare a românilor la reţeaua de gaz (35%) şi cel din Ungaria (90%). Uite că se face curând anul şi suntem tot pe-acolo, uite că ratăm excesiv lăudatul corn al abundenţei de la Bruxelles, pentru că nu s-au învrednicit să aibă meseriaşi la Guvern ca să întocmească proiectele necesare", a afirmat, pe pagina oficială de Facebook, fostul premier Mihai Tudose.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost adoptat de Guvern pe 7 aprilie. Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarde de euro.