PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ Ultima şansă pentru dezvoltarea infrastructurii

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică de către Ministerul Fondurilor Europene, cu peste 45 de zile întârziere faţă de data fixată iniţial în luna august: 1 octombrie. În prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban şi Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene au prezentat principalele direcţii ale planului care va fi negociat cu Comisia Europeană şi care ar urma să fie finanţat din a doua parte a anului viitor, în cazul în care Ungaria şi Polonia nu vor bloca în continuare aprobarea fondurilor pentru Mecanismul de rezilienţă şi recuperare.

Înaintea prezentării PNRR, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "În anii următori ţara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică bazat pe investiţii, inovaţie şi competitivitate. (...) Toate resursele financiare trebuie utilizate inteligent şi în beneficiul românilor. Vor fi disponibile fonduri pentru recuperarea economică şi pentru accelerarea potenţialului de creştere post-pandemie. Este momentul cel mai bun să ne asumăm reforme legislative ambiţioase în domeniul achiziţiilor publice, în administraţia publică şi în domeniul fondurilor europene, pentru ca sumele respective să fie administrate responsabil, transparent şi cheltuite în beneficiul real al cetăţenilor".

La rândul său, premierul Ludovic Orban a declarat: "Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea în Uniunea Europeană, în anul 2007. În următorii ani vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar şi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României. (...) Decizia de a susţine efortul de recuperare şi relansare economică a fiecarei ţări va depinde de capacitatea fiecărui stat de a implementa proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acest PNRR este doar un pilon de sprijin pentru dezvoltarea României în perioada următoare. El trebuie văzut în complementaritate cu finanţările care vor fi asigurate prin cadrul financiar multianual european 2021-2027. Toate măsurile, toate programele incluse în PNRR sunt incluse în coordonare, în complementaritate cu celelalte surse de finanţare de care va beneficia România. Pe lângă resursele de 30,4 miliarde de euro din PNRR, vom beneficia şi de peste 46 miliarde euro prin politica de coeziune, politica agricolă comună, de fondurile din programul SURE, de alocările din Just Transition Fund, etc. Toate aceste resurse financiare vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea economică a ţării".

Şeful Executivului a spus că absorbţia fondurilor europene nu depinde doar de Guvern ci de toţi factorii implicaţi în transformarea şi modernizarea ţării: administraţiile publice locale, universităţi, mediul privat de afaceri, organizaţii neguvernamentale şi beneficiari.

Fondurile alocate prin Mecanismul de rezilienţă şi recuperare economică, adică 30,4 miliarde euro, ar urma să fie cheltuite până la 30 iunie 2026, deci timpul de implementare a proiectelor va fi de maximum cinci ani.

Referitor la punerea în dezbatere publică a PNRR, Victor Negrescu, deputat european din partea PSD, a declarat, ieri, înaintea desfăşurării evenimentului la care au participat reprezentanţii principalelor autorităţi ale statului:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie să fie rezultatul unui consens naţional. Conform recomandărilor instituţiilor europene, acest plan ar fi trebuit realizat prin consultarea societăţii civile, a sindicatelor şi patronatelor. Pentru consistenţă, dar mai ales pentru a transforma planul într-un instrument de dezvoltare sustenabilă, ar fi fost ideal să fie aprobat de Parlamentul României. Banii alocaţi României sunt distribuiţi pe baza unei formule stabilite de Comisia Europeană, ţara noastră nu a negociat nimic. Jumătate din suma alocată reprezintă împrumuturi, pe care trebuie să învăţăm să le folosim, iar restul sumelor trebuie achitate din contribuţii proprii sau noi taxe europene".

El arată că direcţiile de finanţare sunt clar definite de Comisia Europeană şi trebuie corelate cu raportul şi recomandările specifice de ţară. Astfel, ele conţin şi următoarele propuneri: 40% pentru mediu (incluzând 10% pentru biodiversitate), 20% pentru digital, 10% pentru educaţie, 2% pentru sectorul cultural şi creativ, minim 7% pentru cele şase priorităţi europene (tranziţia verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea şi competitivitatea; coeziunea socială şi teritorială; rezilienţa instituţională; politici pentru generaţiile următoare) dar şi obiective transversale suplimentare pe zona de mediu şi egalitate de gen.

În ceea ce priveşte timpul alocat derulării proiectelor, Victor Negrescu a spus: "Timpul de implementare a Planului de Redresare şi Rezilienţă este foarte scurt. Ne trebuie proiecte serioase, un task force interministerial eficient şi responsabili de implementare cu obiective foarte clare. Trebuie să evităm să mutăm toate proiectele de la bugetul european spre plan, pentru că şi respectivele fonduri, chiar dacă limitate faţă de propunerile iniţiale ale Comisiei Europene, necesită o accesare substanţială în primii ani. Un aspect esenţial este ca fondurile să fie folosite corect şi transparent pentru că altfel ţara poate fi sancţionată".

Practic, ieri, a fost lansat un document de lucru, care ar putea fi îmbunătăţit în urma dezbaterii publice şi a negocierilor cu oficialii europeni din cadrul Comisiei de la Bruxelles, document ce reprezintă ultima şansă pentru dezvoltarea infrastructurii din ţara noastră în mai multe domenii de activitate.

• Investiţii şi reforme

Pentru accesarea celor 30,4 miliarde euro alocaţi României, este nevoie ca fiecare proiect depus să conţină şi normele privind reformarea respectivă a domeniului de activitate în conformitate cu cerinţele europene în materie. Din totalul de 30,4 miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de 13,7 miliarde euro, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, sunt de 16,6 miliarde euro. Proiectele trebuie să urmărească direcţiile trasate de Uniunea Europeană: digitalizare, protecţia mediului, creşterea capacităţii de rezilienţă, reforme structurale.

Iar reformele nu lipsesc din cadrul PNRR-ului pus în dezbatere publică de autorităţile de la Bucureşti.

Astfel, în domeniul fiscalităţii se doreşte consolidarea conformităţii fiscale şi a colectării impozitelor în special prin reducerea decalajului faţă de nivelul european de colectare a TVA prin digitalizarea activităţilor de stabilire, colectare şi urmărire a executării silite pentru creanţele bugetare.

În domeniul energiei se urmăreşte impozitarea ecologică treptată a externalităţilor rezultate din utilizarea combustibililor fosili (de exemplu, încălzirea locuinţelor cu lemne în localităţile urbane unde există posibilitatea racordului la reţeaua de alimentare cu energie termică).

În ceea ce priveşte piaţa muncii, se doreşte o implicare mai mare a partenerilor sociali în elaborarea politicilor şi strategiilor publice, dezvoltarea unui mecanism specific de identificare, mobilizare şi sprijin pentru persoanele inactive şi a unui sistem sustenabil privind îngrijirea la domiciliu pentru persoanele vârstnice.

În domeniul transporturilor, se introduce obligativitatea includerii în normativele tehnice de proiectare a staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice, precum şi actualizarea politicilor tarifare pentru transportul rutier prin includerea unor tarife ecologice pentru categoriile de mijloace de transport care au efect poluant asupra mediului înconjurător.

Documentul lansat în dezbatere publică detaliază marile investiţii publice care vor fi făcute în perioada următoare, dar şi sprijinul financiar alocat mediului privat de afaceri.

PNRR împarte alocările de fonduri pe trei piloni principali:

1. Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice

2. Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului

3. Competitivitate economică şi rezilienţă.

Cei trei piloni cuprind 12 domenii prioritare, cărora li se adaugă cel al creşterii capacităţii de rezilienţă în situaţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar. Cele 12 domenii prioritare pentru investiţiile prevăzute de PNRR sunt: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare.

În Pilonul 1 - Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice, care primeşte cea mai mare finanţare din Mecanismul european de rezilienţă şi redresare, 21,4 miliarde euro, sunt incluse şi investiţii în infrastructură şi în eficienţa energetică. Din întreaga sumă, 9,27 miliarde euro vor merge pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar.

PNRR prevede realizarea a 250 km de autostradă şi drum expres, 140 km de cale ferată, 7 kilometri de metrou, achiziţionarea a 39 de trenuri pentru calea ferată şi 50 de trenuri de metrou.

6,5 miliarde euro din PNRR vor fi alocaţi pentru proiecte privind rezolvarea problemelor produse de schimbările climatice. Vor fi finanţate proiectele privind realizarea de sisteme de irigaţii, sisteme de drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, sisteme de protecţie antigrindină, împăduriri, reţele de alimentare cu apă, inclusiv componentele inteligente, extindere/ reabilitare ca parte a reţelelor regionale, sisteme alternative de management a apei uzate menajere pentru aglomerările sub 2.000 de locuitori şi proiecte pentru managementul deşeurilor şi gestionarea problemelor din siturile contaminate.

• Finanţare consistentă pentru proiectele din domeniul energiei

Aproape 3,5 miliarde euro vor fi alocaţi proiectelor din domeniul energetic. Prin fondurile din PNRR ar urma să fie dezvoltat

inelul electric de 400 kV al României, să fie sprijinită producţia de energie din surse regenerabile, să fie construite reţele inteligente de transport şi distribuţie a combustibililor de tranziţie şi a energiei obţinute din surse regenerabile.

O parte importantă (1,8 miliarde euro) din suma de mai sus este alocată proiectelor de eficienţă energetică. Astfel vor fi finanţate proiecte pentru

eficienţa energetică a clădirilor publice (inclusiv clădiri monumente istorice), a clădirilor rezidenţiale colective/blocuri de locuinţe, pentru reţelele inteligente de asigurare a energiei termice în Bucureşti (inclusiv sisteme de producere a energiei termice în cogenerare, energie regenerabila), precum şi pentru reţelele similare din celelalte localităţi urbane.

Pentru infrastructura din Sănătate, PNRR prevede investiţii de 1,85 miliarde euro. Banii respectivi vor fi folosiţi pentru construirea de unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente, pentru infrastructura medicală oncologică, pentru secţiile şi institutele de

boli cardio-vasculare.

• Bani pentru modernizarea Educaţiei

Pilonul 2, care va fi finanţat cu 6,5 miliarde euro, include servicii publice, dezvoltare urbană şi patrimoniu (educaţie, sănătate, mobilitate urbană, regenerare urbană) şi investiţii în infrastructura unităţilot de învăţământ şi a universităţilor.

Pentru educaţie, din cele 6500 miliarde euro, 19,69% sunt alocate Educaţiei, domeniu care va primi pe parte de digitalizare încă 250 milioane euro. Practic, proiectele depuse pe infrastructura şi digitalizarea Educaţiei ar urma să atragă investiţii de peste 1,3 miliarde euro, adică 4,28% din totalul fondurilor alocate României prin programul NextGeneration EU. Cele trei tipuri de investiţii prevăzute de document sunt în campusuri şcolare, în "colegii naţionale de educaţie bazată pe inovaţie" şi în laboratoarele universităţiulor tehnice. Din păcate, cea mai mare sumă pentru investiţiile resprective - 500 milioane euro - va fi absorbită de proiectele depuse de cele 60 de colegii naţionale centenare existente pe teritoriul ţării, fapt care a atras nenumărate critici din partea reprezentanţilor din sistemul educaţiei naţionale.

În afara reducerii ratei de abandon şcolar şi al accesului echitabil la educaţie pentru toţi copiii, un alt obiectiv al acestor investiţii îl constituie

întărirea competitivităţii sustenabile a economiei şi societăţii româneşti, mai ales la nivel regional, prin sprijinirea unui parcurs educaţional complet, de formare profesională, astfel încât să răspundă nevoilor şi provocărilor pieţei forţei de muncă.

Pentru a contribui la deprinderea de noi competenţe şi la îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional centrat pe nevoile elevului, se vor dezvolta centre de educaţie inovativă şi specializare inteligentă ce vor fi dotate cu echipamente tehnologice de ultimă generaţie. Investiţiile se vor axa pe dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale, precum şi pe dezvoltarea unor programe curriculare care să promoveze excelenţa în învăţământul preuniversitar.

În privinţa investiţiilor în universităţile publice de stat acestea se vor axa pe înfiinţarea unor Centre pentru Dezvoltarea Competenţelor Tehnice ale Studenţilor cu asigurarea bazelor materiale specifice, dotarea cu echipamente/dispozitive/tehnologii şi alte echipamente necesare dezvoltării unor competenţe profesionale în acord cu cerinţele existente pe piaţa muncii.

Prin PNRR ar urma să fie realizate 18 campusuri şcolare destinate învăţământului dual şi tehnic, 60 de centre naţionale de educaţie inovativă şi specializare inteligentă şi 20 de centre pentru dezvoltarea competenţelor tehnice pentru studenţi.

Tot în privinţa Educaţiei, prin proiecte în valoare totală de 250 milioane euro vor fi digitalizate 720 de şcoli din ţară.

• Digitalizarea economiei şi administraţiei, obiectiv prioritar

Pilonul 3 al PNRR alocă 5,085 miliarde euro pentru competitivitate economică, digitalizare şi rezilienţă. Mediul de afaceri îşi ia partea leului din aceste fonduri, adică 3,8 miliarde euro. Banii vor fi alocaţi pentru:

activităţi de producţie şi servicii destinate ecosistemelor antreprenoriale parteneriat IMM- APL (administraţii publice locale); retehnologizări, robotizări, automatizări industriale; sprijin pentru digitalizarea IMM -urilor; sprijin pentru dezvoltarea de capacităţi necesare consolidării capacităţii de rezilienţă a sistemului medical; valorificarea patrimoniului natural; sprijinirea IMM-urilor din domeniul agro-alimentar; sprijinirea companiilor asociate domeniului construcţiilor; sprijinirea întreprinderilor mari.

În domeniul digitalizării, în afara proiectelor din educaţie, vor fi finanţate şi proiectele privind achiziţionarea de echipamente/dispozitive electronice necesare activităţilor din sistemul medical (incl. infrastructura pentru conectare la internet), software-uri şi dotări specifice desfăşurării activităţilor în mediul on-line, digitalizarea MFP/ ANAF, digitalizarea sistemului judiciar şi asigurarea securităţii cibernetice şi interoperabilităţii bazelor de date.

În privinţa facilităţii de Rezilienţă în faţa unor pandemii sau fenomene naturale, banii vor fi alocaţi pentru construcţia a opt depozite regionale de echipamente medicale pentru situaţii de urgenţă, îmbunătăţirea capacităţii de răspuns şi a capacităţii de intervenţie; construcţia a cinci depozite regionale de cereale, patru depozite frigorifice destinate păstrării stocurilor strategice de alimente pentru situaţii de criză şi două depozite pentru produse petroliere; construcţia şi operaţionalizarea a 100 de subunităţi de pompieri noi şi completarea cu 700 de ambulanţe a parcului auto.