Consilierii lui Donald Trump, preşedintele ales al SUA în urma scrutinului din 5 noiembrie, au dezvăluit pentru publicaţia americană The Wall Street Journal, planul viitoarei Administraţii Prezidenţiale de la Casa Albă pentru soluţionarea conflictului din Ucraina. Consilierii respectivi au declarat pentru sursa citată că acest plan prevede crearea unei zone demilitarizate pe linia frontului, dar şi amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru următorii 20 de ani, propuneri care, deşi se află în contrast cu cerinţele Kremlinului, ar putea reprezenta o schimbare majoră în abordarea conflictului din Ucraina de către Statele Unite.
Planul echipei Trump prevede crearea unei zone demilitarizate extinse, care s-ar întinde pe o distanţă de 1.287 de kilometri de-a lungul liniei frontului, şi ar menţine controlul rusesc asupra unor teritorii strategice din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, dar nu menţionează cine se va ocupa de gestionarea securităţii acestei zone. Cu toate acestea, se pare că forţele americane şi trupele de menţinere a păcii ale ONU nu vor fi implicate în această misiune.
Unul dintre consilierii lui Trump a precizat, totuşi, pentru sursa citată: "Nu trimitem soldaţi americani să menţină pacea în Ucraina. Şi nu plătim pentru asta. Să o facă polonezii, germanii, britanii şi francezii, cărora le vom cere acest lucru".
Această propunere de creare a unei zone demilitarizate reprezintă o soluţie tactică pe care echipa lui Trump o consideră eficientă pentru a adresa riscurile directe ale conflictului şi pentru a oferi un cadru pentru pace.
Un alt punct central al planului este amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru o perioadă de 20 de ani. Aceasta este o concesie semnificativă pe care Statele Unite ar putea să o solicite de la Ucraina în vederea soluţionării conflictului. Planul propune ca, în schimbul amânării aderării, Statele Unite să continue să ofere Ucrainei asistenţă militară prin furnizarea de echipamente şi armament, menţinând astfel capacitatea de apărare a acesteia. Unul din consilierii menţionaţi de sursa citată a spus că Statele Unite sunt pregătite să ofere pregătire militară şi alte forme de sprijin, dar principala participare la operaţiunile de menţinere a păcii va cădea asupra Europei.
The Wall Street Journal subliniază că acest plan este similar cu cel pe care vicepreşedintele ales, J.D. Vance, l-a descris în luna septembrie. El a susţinut că Trump va invita Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană să convină asupra unei reglementări paşnice, în timp ce Rusia va păstra controlul asupra unei părţi a teritoriilor ucrainene.
• Obiecţii europene privind noile condiţii
Din perspectiva administraţiei Trump, renunţarea temporară la integrarea în NATO ar putea contribui la o detensionare a relaţiilor cu Rusia, având în vedere că extinderea alianţei în apropierea graniţelor ruse a fost un factor sensibil în relaţiile ruso-ucrainene şi a contribuit la escaladarea conflictului. Totuşi, această propunere ar putea fi percepută ca o cedare a unor aspiraţii strategice importante pentru Ucraina şi ar putea stârni nemulţumiri în rândul aliaţilor europeni ai SUA, care consideră securitatea regiunii ca fiind strâns legată de integritatea Ucrainei.
Acest plan propus reprezintă o schimbare de direcţie faţă de discuţiile anterioare ale echipei Trump privind conflictul din Ucraina. În trecut, strategia susţinută era condiţionarea sprijinului militar oferit Ucrainei de acceptarea negocierilor directe cu Moscova. Aceasta însemna că Statele Unite ar fi putut înceta ajutorul militar până la demararea unor discuţii de pace între Kiev şi Kremlin. Însă, prin noul plan, Trump pare să fi făcut un pas în direcţia unei soluţionări care implică sprijin continuu pentru securitatea Ucrainei, chiar dacă aceasta implică renunţarea la aspiraţiile NATO pe termen lung.
În ciuda eforturilor de a găsi o soluţie viabilă, sursa citată precizează că ambele planuri propuse prezintă riscuri şi provocări. În primul rând, Kremlinul şi-a stabilit deja propriile condiţii pentru pace, cerând retragerea forţelor armate ucrainene din întregul teritoriu al regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ceea ce ar presupune concesii teritoriale din partea Ucrainei. În al doilea rând, planul echipei lui Trump ar putea întâmpina opoziţie din partea anumitor membri ai NATO, în special din partea celor care văd conflictul din Ucraina ca pe o ameninţare la propria lor securitate şi care se opun oricăror concesii ce ar putea diminua influenţa alianţei în regiune. Statele europene din vecinătatea Ucrainei, în special cele din Est, au exprimat constant preocupări legate de securitatea regiunii şi de riscurile unei soluţii care să implice concesii teritoriale sau renunţarea la aderarea la NATO.
• NATO fără Ucraina, singura garanţie admisă de Moscova
Referitor la planul respectiv, Dmitri Trenin, director ştiinţific al Institutului de Economie şi Strategie Militară Mondială, din Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Naţionale de Cercetare din Rusia, arată într-o opinie publicată de cotidianul rus Kommersant că Donald Trump este cunoscut pentru poziţia sa fermă privind pericolul unui al Treilea Război Mondial şi promisiunea sa de a pune capăt conflictului din Ucraina în 24 de ore.
"Ideea că un război complex şi profund cum este cel din Ucraina ar putea fi rezolvat într-o zi ridică întrebări. Încheierea unui război nu înseamnă doar oprirea ostilităţilor pe termen scurt, ci şi abordarea cauzelor profunde care au dus la acest conflict. Dacă Trump ar propune o încetare a operaţiunilor militare doar de-a lungul liniei actuale de contact, Moscova ar putea să nu privească această soluţie ca fiind serioasă. O astfel de pauză ar putea doar să întârzie conflictul, care ar putea reizbucni cu o intensitate şi mai mare. În special pentru Rusia, contează statutul politic al Ucrainei, potenţialul ei militar şi alinierea sa geopolitică. De asemenea, trebuie luate în considerare şi noile realităţi teritoriale apărute în urma conflictului. (...) Este puţin probabil ca o administraţie Trump să se angajeze într-un dialog substanţial cu Rusia pe aceste teme sau să fie dispusă să ţină cont de interesele fundamentale ale Moscovei", susţine Dmitri Trenin în opinia publicată de sursa citată.
Expertul rus susţine că, chiar dacă Kremlinul s-ar arăt dispusă la dialog, atingerea unui acord ar fi extrem de dificilă, mai ales că un aspect esenţial este cel al garanţiilor prin prisma lipsei de încredere reciprocă între părţi, ceea ce vulnerabilizează din start orice acord de pace. În acest sens, Dmitri Trenin aminteşte acordurile de la Minsk din 2014 şi 2015 care nu au reuşit să oprească ostilităţile, precum şi o încercare similară parafată la Istanbul în 2022 care a fost, de asemenea, zădărnicită. Expertul rus concluzionează că singura garanţie pe care Moscova o vede ca fiind de încredere este o garanţie pentru sine, iar asta ar echivala cu neintrarea Ucrainei în NATO.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2024, 00:12)
MIE mi se pare foarte bun acest plan. SI cred ca s-ar mai putea adauga eventual (sau nu) 1-2 conditii maruntele.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2024, 00:35)
... houthi au dat-o la pace ... ma gandesc ca nu este despre occidentul "decant"?! ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.11.2024, 01:30)
Daca mascariciul TRUMP crede ca ukraina va accepta sa renunte la o bucata de tara se inseala . Corect ar fi ca rusi sa se retraga din ukraina inklusiv din crimeia iar Putin si toata clica lui de banditi sa fie arestati si judecati la Haga . Cei din Romania carora nu le convine planul meu si il iubesc pe Putin sa se mute in Rusia .