PLEN TENSIONAT ÎN PARLAMENT Planul de Redresare, între reforma Guvernului şi obiectivele opoziţiei politice

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu înseamnă reducerea veniturilor, reducerea pensiilor sau alte scenarii apocaliptice, ci o administrare eficientă a banilor publici, pentru plata pensiilor şi salariilor mai mari până în anul 2030 fără destabilizarea situaţiei financiare a ţării, a declarat premierul Florin Cîţu, ieri, în şedinţa plenului reunit al Parlamentului, în care a prezentat un foarte scurt rezumat al documentului negociat cu Comisia Europeană.

"Unele dintre proiecte nu pot fi incluse în PNRR şi le vom include în alte programe de investiţii. Trebuie să facem reforme care au fost amânate 30 de ani, reforme de care România are nevoie pentru ca să trea­că la următorul capitol de dezvoltare. Reformele garantează că investiţiile pe care le facem nu vor rămâne doar pe hartie, ci vor aduce bunăstare tuturor cetăţenilor României. Vom atrage prin PNRR 29,2 miliarde euro în patru ani. I-am asigurat pe partenerii noştri că România îşi va menţine cursul asumat privind strategia fiscal-bugetară, va continua să corecteze greşelile din trecut, va elimina risipa banului public, va reforma companiile de stat ca să nu mai fie găuri negre pentru economia naţională şi va corela veniturile şi cheltuielile din sectorul public. (...) Garantăm că investiţiile făcute prin PNRR vor merge în toate zonele ţării", a mai spus prim-ministrul Florin Cîţu.

Şeful Guvernului a precizat că trebuie să absorbim toată suma alocată, dacă dorim să reducem decalajele existente faţă de celelalte state din Uniunea Europeană şi că absorbţia celor 29,2 miliarde euro se va face prin intermediul investitorilor din ţara noastră.

"Vom putea să implementăm PNRR cu investitori, cu companii româneşti. Vom lua toată această sumă, o vom folosi, iar companiile româneşti sunt cele care vor implementa acest program. 29,2 miliarde euro în 4 ani. Banii se vor duce către managementul apei - 2 miliarde euro, împăduriri - 1,3 miliarde euro, managementul deşeurilor - 1,1 miliarde euro, transport -7,6 miliarde euro. Toţi aceşti bani se vor duce în investiţii de care vor beneficia românii. 1,6 miliarde euro în energie regenerabilă, cloud guvernamental şi digitalizarea administraţiei publice - 2 miliarde euro, (...) fondul local pentru tranziţie verde şi digitală - 2,1 miliarde euro, 2,4 miliarde euro pentru spitale şi săntate (...), iar România Educată - 3,6 miliarde euro.

Aşa se distribuie banii în acest proiect, iar reformele pe care ni le asumăm sunt cele cu care am mers în campania electorală şi pe care le avem şi în programul de guvernare. Reforma pensiilor, pentru a ne asigura că le putem plăti şi în 2030. Reforma companiilor de stat, a administraţiei publice, justiţiei, transport fără emisii de CO2 şi energie regenerabilă", a spus Florin Cîţu.

• AUR: "PNRR este un ajutor de înmormântare şi ultima mare privatizare"

Reprezentanţii opoziţiei politice s-au arătat nemulţumiţi de înşiruirea de sume, fără menţionarea investiţiilor, prezentată de şeful Guvernului şi unii dintre ei au ameninţat că nu vor vota suplimentarea contribuţiei ţării noastre la bugetul Uniunii, suplimentare necesară solicitată de Comisie tuturor statelor membre, pentru a putea contracta împrumuturile necesare Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

"Acest PNRR este un ajutor de înmormântare şi ultima mare privatizare a ceea ce a mai rămas românesc. Nu vom vota Euroatom. (...) Reformele despre care premierul vorbeşte sunt de genul celor pe care alt guvern le-a făcut în 2008 cu consecinţe nefaste asupra românilor. Nu sunt reforme, sunt acţiuni împotriva poporului român. AUR a cerut ca acest plan, care angajează mai multe guverne şi care obligă românii să suporte costuri importante şi măsuri importante, să fie dezbătut în mod real în Parlament şi votat. Nu ni s-a dat această posibilitate. Guvernul crede că le ştie pe toate şi ne tratează cu refuz", a declarat senatorul Claudiu-Richard Târziu, copreşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor(AUR).

La rândul său, deputatul George Simion, copreşedinte al AUR, a spus că formaţiunea politică se opune PNRR-ului întocmit de Guvern şi că "nu votează mărirea alocării bugetare către Bruxelles, pentru împrumuturi şi fonduri pe care românii nu le vor vedea niciodată".

"15 miliarde euro este un împrumut pe care acest guvern şi-l asumă în numele României, un împrumut până în 2030 care apoi va fi lungit prin alte împrumuturi. (...) România nu trebuie să renunţe iarăşi la o parte din suveranitatea naţională. De 31 de ani această clasă politică ne-a băgat din ce în ce mai mult în credite de consum. Spunem nu unei politici păguboase care nu ne va duce decât în hău", a menţionat George Simion.

• PSD: Moţiune de cenzură împotriva "coaliţiei şmenului"

Reprezentanţii PSD au criticat şi ei PNRR, dar nu s-au opus măririi contribuţiei ţării noastre la bugetul Uniunii Europene.

"Tot ce ştim despre PNRR este că nu vizează dezvoltarea României, ci un plan de austeritate. Pe 14 iunie depunem moţiune de cenzură având ca obiect principal eşecul guvernului privind întocmirea PNRR", a spus Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

El a precizat că prin PNRR firmele de consultanţă vor primi 2 miliarde euro, în timp ce agricultorii primesc zero euro.

"Până în ultima clipă aţi vrut să ascundeţi adevărul din spatele PNRR. Nu aţi făcut public PNRR pentru toţi românii. Această coaliţie a şmenului a vrut să deturneze un plan lăudabil al Europei către clientela de partid şi firmele sale de consultanţă. Domnule Barna, câte rude aveţi în aşteptare la proiectele de pe lista PNRR? PSD a cerut transparenţă, descentralizare şi sprijin corect pentru firmele româneşti, proiecte de care să beneficieze românii din toate regiunile ţării, mecanisme de control şi v-am dat soluţiile necesare. Am vrut să fim constructivi pentru că am înţeles că aceasta este cea mai importantă oportunitate a Românie de a interveni în decalajele dintre zonele de dezvoltare ale ţării. V-aţi bătut joc. De asta aţi fost refuzaţi de două ori până acum de Comisia Europeană. De asta veţi fi ultimul guvern din Uniunea Europeană care va depune acest plan. (...) V-aţi dus la Bruxelles cu o poveste frumoasă despre reformă, dar nu aţi făcut altceva decât să tăiaţi, să readuceţi austeritate. V-aţi dus cu antireforme la care v-aţi angajat pe ascuns pentru toţi românii. Aţi propus îngheţarea veniturilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea taxelor pentru firme şi populaţie. Vă place să credeţi că sunteţi apostolii transparenţei, dar de fapt sunteţi doar trompetele austerităţii, nişte mincinoşi cărora le e frică să le spună adevărul românilor. (...) PSD e total impotriva antireformei guvernării Cîţu-Barna. Niciuna dintre măsurile de austeritate nu va primi votul PSD aici în Parlament", a mai spus preşedintele PSD.

În ciuda contrelor dintre principalul partid de opoziţie - PSD şi coaliţia majoritară PNL-USRPLUS-UDMR, cele patru partide au votat, alături de reprezentanţii minorităţilor naţionale majorarea contribuţiei ţării noastre la bugetul Uniunii Europene, fiind înregistrate 378 voturi pentru ratificarea acordului din cele 383 de voturi înregistrate. Singura formaţiune politică ce s-a opus ratificării tratatului Euratom a fost AUR.

• PNRR, deocamdată fără bani pentru irigaţii şi pentru reţelele de gaze naturale

Conform unei sinteze a PNRR care a fost trimisă, ieri, Parlamentului, de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, înaintea prezentării pe scurt a acestuia de către premierul Florin Cîţu, 42 de reforme şi 71 de investiţii erau cuprinse în acest plan până la data de 26 mai 2021. Singurele domenii care nu au reforme şi investiţii livrate sunt reforma domeniului social pentru care alocarea este de 233 milioane euro, turism şi cultură - alocare de 200 milioane euro, fondul local pentru tranzitia verde şi digitală - 2,1 miliarde euro, suportul pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare şi reformarea companiilor de stat - 1,7 miliarde euro, reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii - 682 milioane euro, cloud guvernamental şi sisteme interconectate - 2 miliarde euro.

Astfel, în domeniul managementului apei, Guvernul doreşte să realizeze 1630 kilometri de reţele de apă, 2470 kilometri de reţele de canalizare şi să conecteze 100.000 de gospodării la această infrastructură. Deocamdată în PNRR nu se regăseşte finanţarea sistemului de irigaţii, componentă pe care autorităţile de la Bucureşti nu au căzut de acord cu cele de la Bruxelles.

În privinţa proiectelor de mediu, PNRR prevede realizarea a 45.000 de hectare noi de pădure, refacerea a 10.000 hectare de habitate naturale şi actualizarea planurilor de management pentru 250 de arii naturale protejate. Totodată, va fi dezvoltată capacitate de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu, vor fi achiziţionate 550 de echipamente de monitorizare a poluării aerului şi vor fi realizate 15 sisteme judeţene moderne de gestionare a deşeurilor.

În domeniul transporturilor, planul prevede construirea a 434 kilometri de autostradă care vor fi protejate de 625 hectare de perdele forestiere, modernizarea a 311 kilometri de cale ferată şi dotarea acestora cu sistem ERTMS 2, electrificarea a 110 kilometri de cale ferată, reînnoirea a 2534 kilometri cale ferată pe care viteza comercială va creşte cu 15% şi construirea a 15,6 kilometri de reţea nouă de metrou care vor avea în componenţă 15 staţii şi vor avea şi 30 de rame electrice noi.

Prin Fondul privind Valul Renovării ar urma să fie reabilitate energetic 1500 de blocuri şi 2000 de clădiri publice. În domeniul energiei, PNRR prevede ca în 2025 să avem în plus o capacitate instalată de 1581 MW în domeniul eolian şi 2031 MW în domeniul solar. În sinteza prezentată ieri de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu se regăsesc sume alocate pentru reţelele de gaze naturale despre care vorbea ministrul Energiei, Virgil Popescu.

• Redresarea sectorului privat - finanţare de subzistenţă prin PNRR

4000 de IMM-uri ar urma să fie finanţate pentru digitalizarea activităţii, 280 de companii vor fi ajutate să se listeze la bursă, companiile de stat vor fi restructurate şi vor fi finanţate pentru excelenţă 10 institute de cercetare printr-un proiect pilot.

PNRR mai prevede fonduri pentru extinderea/renovarea a 30 de spitale, realizarea a 200 centre comunitare, dotarea a 3000 de cabinete aparţinând medicilor de familie, dotarea a 10 secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi din centrele regionale, inclusiv cu ambulanţă pentru transportul acestora.

În domeniul Educaţiei se doreşte învăţământ dual pentru 2400 de elevi, 50 de şcoli noi neutre energetic, 2000 de microbuze verzi, 83.000 săli de clasă dotate cu mobilier, 1150 smart-lab-uri, dotarea laboratoarelor de informatică din 6000 de şcoli şi construirea şi operaţionalizarea a 130 de creşe.

În privinţa unor reforme mai importante, PNRR include adoptarea legilor justiţiei, o nouă strategie naţională anticorupţie, o nouă strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar, stabilirea venitului minim de incluziune, sistem de tichete pentru formalizarea muncii, limitarea pensiilor speciale, indexarea automată a pensiilor, introducerea unui proces de bugetare multi-anuală pe partea de cheltuieli, optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor bugetare, creşterea veniturilor bugetare.

Conform comunicatului de presă al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, programul de definitivare şi comunicare a PNRR este următorul:

- 27-28 mai: negocieri tehnice cu Comisia

- 28-30 mai: definitivarea textului, ţinând cont de ultimele negocieri

- 31 mai: depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al CE. Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal şi pentru fiecare componentă

- 1 iunie: reunirea textelor într-un format pentru publicare

- 2 iunie: publicarea integrală şi prezentarea PNRR către publicul larg şi jurnalişti.