PNL a depus un proiect prin care "Săptămâna conştientizării depresiei post-partum" să fie marcată anual, înainte de 1 octombrie

Mai mulţi liberali au depus un proiect de lege în Parlament prin care "Săptămâna conştientizării depresiei post-partum" să fie marcată anual, înainte de 1 octombrie, dată desemnată drept "Ziua Europeană de combatere a depresiei", conform News.ro.

Propunerea legislativă completează Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 şi e inţiată de către senatorii PNL Alina Gorghiu, Monica Anisie, Lucia Dina Mutean şi deputatul PNL Adrian Hatos.

La articolul 6 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, după alineatul (2) se introduce o nouă cifră, alin. (3), cu următorul cuprins: "(3) instituirea Programului "Săptămâna conştientizării depresiei post-partum", perioadă ce va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie - Ziua Europeană de combatere a depresiei", arată proiectul de lege, potrivit unui comunicat de presă al PNL.

De asemenea, la articolul 8 alineatul (1) din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: "d) mame post-partum."

Legea intră în vigoare la 2 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, iar "în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Sănătăţii modifică Normele de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 488/2016, publicat Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 4 mai 2016, cu modificările şi completările ulterioare".

"La nivel mondial, depresia a fost recunoscută ca fiind una din problemele majore de sănătate publică, care este de două ori mai frecventă la femeile aflate la vârsta fertilă - depresia post-partum. Rata de prevalenţă a depresiei post-partum este cuprinsă între 10-17% în rândul mamelor, cu rate mai mari în rândul populaţiei cu venituri reduse şi a imigranţilor. Depresia postnatală (post-partum) este o condiţie medicală cu potenţial sever care poate surveni în timpul naşterii sau în decursul unui an de la naşterea copilului. De cele mai multe ori depresia post-partum nu este diagnosticată, prin urmare nu este tratată. Fără evaluare de către specialişti şi fără tratament, această afecţiune poate avea o evoluţie lungă şi cu efecte dăunătoare atât pentru mamă, bebeluş şi întreaga familie. Tristeţea profundă şi schimbările de dispoziţie, plânsul excesiv, dificultatea de a crea o legătură cu bebeluşul, izolarea faţă de familie şi prieteni, pierderea apetitului sau mâncatul excesiv, insomnia sau somnul exagerat, iritabilitatea şi furia, teama că nu eşti o mamă bună, lipsa speranţei, sentimentele de inutilitate, ruşine şi frică, gânduri legate de a-ţi face rău ţie şi copilului, gânduri repetate legate de moarte sau sinucidere pot fi simptome ale depresiei postnatale, care afectează mama şi bebeluşul", arată iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Aceştia citează o serie de studii conform cărora copiii ai căror mame suferă de depresie post-partum au tendinţa să prezinte întârzieri în dezvoltarea abilităţilor mentale şi de comportament.

"În cazul a 0,1-0,2% din femeile post-partum, depresia se manifestă cu simptome psihotice: agitaţie, vinovăţie, interes excesiv şi teamă exagerată persistentă privind viaţa bebeluşului sau respingerea acestuia, risc de suicid şi/sau infanticid. Din cauza creşterii ratei de suicid prin depresie, această tulburare psihică a devenit una dintre cele mai studiate condiţii psihiatrice. În România nu există un sistem naţional de sprijin pentru mame, aşa cum au alte ţări precum Franţa, Elveţia, Finlanda, Marea Britanie sau Canada. Aceste ţări au venit în sprijinul nevoilor fizice, emoţionale şi informaţionale ale mamelor după naştere şi au construit sisteme naţionale de sprijin pentru gravide şi tinere mame. Pe durata sarcinii şi după naştere, acestea sunt informate şi puse în contact cu alte mame care locuiesc în aceeaşi zonă, sunt vizitate la domiciliu de medici de familie, moaşe şi psihologi care le învaţă ce au nevoie să ştie, sunt ajutate în alăptare şi urmărite pentru a se asigura că starea lor emoţională este susţinută", mai indică sursa citată.

Iniţiatorii mai spun că "în România, aceste nevoi ale mamelor nu sunt sprijinite. Ignorarea lor duce la neglijarea bebeluşilor, la alienare socială, la depresii majore, la mortalitate infantilă şi la o viitoare societate instabilă emoţional. (România ocupă primul loc în UE la rata mortalităţii infantile. Principalii factori care contribuie la această rată alarmantă, de 6,4 la mia de locuitori, sunt lipsa accesului la educaţie şi sărăcia).

În toate situaţiile, maternitatea vine cu schimbări majore în viaţa mamelor, iar în România, din păcate, gravidele şi mamele nu beneficiază de măsuri de prevenţie, de diagnosticare precoce şi de tratament atunci când se confruntă cu o formă de depresie. Numai în anul 2020 au născut 190.000 de mame, dintre care 110.000 au suferit de baby blues, iar 40.000 de depresie postnatală severă, mai indică sursa menţionată.