PNL Iaşi acuză Primăria că nu a consolidat niciun imobil cu risc seismic

Liderul PNL Iaşi, deputatul Marius Bodea, acuză Primăria că nu a consolidat în municipiu niciun imobil cu risc seismic, în condiţiile în care 63 de blocuri din Iaşi sunt încadrate la clasa întâi de risc în cazul unui cutremur major. Edilul Mihai Chirica afirmă că problema acestor clădiri "este cât se poate de serioasă", dar că nu poate fi rezolvată "prin show politic ieftin".

Deputatul liberal Marius Bodea a spus, joi, într-o conferinţă de presă organizată în faţa unuia dintre blocurile cu risc seismic din Iaşi, că subiectul consolidării imobilelor este tratat doar "tangenţial" de către autorităţi, precizând că, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, în oraş s-ar înregistra aproximativ 27.000 de victime în cazul unui cutremur de peste şapte grade.

Totodată, deputatul Bodea acuză Primăria că nu a consolidat niciunul dintre imobilele cu risc seismic din Iaşi.

"Din păcate, Iaşiul ocupă locul al doilea, după Bucureşti, în clasamentul numărului de clădiri expertizate tehnic cu risc de avarii sau prăbuşire în cazul unui seism major. În ultimii patru ani, de când este primar Mihai Chirica, s-au alocat zero lei pentru expertizarea şi consolidarea clădirilor cu risc seismic. Să nu mai zic de faptul că tot zero lei au fost accesaţi de la Ministerul Dezvoltării, care derulează un program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic", a spus Bodea.

În prezent, în municipiu există 408 imobile cu risc seismic, din care 63 de blocuri sunt încadrate la gradul întâi de risc.

"Acestea sunt clădiri expertizate, dar în realitate numărul este mult mai mare. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât la parterul unor astfel de clădiri încă mai funcţionează cluburi, baruri, restaurante, unde vin în fiecare zi zeci de persoane, deşi legea interzice acest lucru", a precizat deputatul Bodea.

Liberalul susţine că Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, modificată în Parlament anul trecut, specifică atribuţiile clare ale primăriilor în acest caz, însă municipalitatea ieşeană "n-a mişcat un deget" pentru a rezolva această problemă.