POATE DEVENI ROMÂNIA O ŢARĂ BALTICĂ? Noi avertismente ignorate?

Campionii tranziţiei din ultima decadă au înregistrat, de la începutul anului, reduceri dramatice ale creşterii economice. Creşterea PIB-ului din Estonia este deja zero, iar Letonia se află foarte aproape de acest prag. Citigroup apreciază că cele două ţări au intrat într-o perioadă de stagflaţie, situaţie caracterizată de o inflaţie ridicată, pe fondul unei creşteri economice apropiată de zero sau negativă.

Creşterea accelerată a creditării (vezi grafic 1) a constituit principalul factor al creşterii economice din zona Mării Baltice. În perioada 2005 - 2007, ritmul anual al creşterii economice s-a încadrat între 10% şi 12% pentru Estonia şi Letonia. Raportul dintre creditul neguvernamental şi PIB a ajuns la 90% în Estonia, situaţie similară cu cea din ţări ale UE mult mai dezvoltate.

Restricţionarea severă a creditării, începută în toamna anului trecut, a avut un efect aproape instantaneu asupra creşterii economice din Estonia şi Letonia. În Lituania, unde excesele nu au fost la fel de mari, problemele macroeconomice se manifestă cu o întârziere de circa 6 luni faţă de vecini.

După cum se observă şi pe graficul 1, ritmul de creştere al creditării a înregistrat un maxim de peste 60% la începutul anului 2006, iar scăderile accentuate au avut loc din a doua jumătate a anului 2007.

Ca urmare a acestei evoluţii de pe piaţa creditului, pieţele imobiliare au stagnat în 2007, iar tranzacţiile şi preţurile s-au angajat pe o pantă des-cendentă de la începutul anului curent. În Estonia, tranzacţiile imobiliare au scăzut cu 40% în T1 2008, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Restricţionarea condiţiilor de creditare şi căderea accelerată a pieţelor imobiliare din zonă au determinat o creştere semnificativă a creditelor neperformante şi deteriorarea activelor bancare. Creditele neperformante din Estonia au ajuns la 5,8% în mai 2008, de la 4,4% în decembrie 2007.

Unde se află România din punctul de vedere al influenţei creditării asupra creşterii economice?

Raportul dintre creditul neguvernamental şi PIB, de circa 38%, arată că suntem încă departe de situaţia celor trei ţări baltice. Ritmul de creştere al creditării, însă, se menţine de prea mult timp peste cota de 60%, iar scăderea acestuia în jurul valorii de 20% va trimite economia în recesiune. Soluţiile administrative propuse de BNR vor complica şi mai mult situaţia, în special din cauza gradului mare de subiectivism implicat de testele de stres. După relaxarea nejustificată a gradului de îndatorare al populaţiei, Banca Naţională încearcă să repare greşeala din trecut, fiind îngrijorată, probabil, de stabilitatea financiară a economiei. Experienţa pieţelor dezvoltate ne arată că atenuarea dezechilibrelor generate de o politică monetară ultrarelaxată este imposibilă, prudenţa şi prevenirea acestora fiind singura cale acceptabilă.

Dacă se trece din toamnă la noile cerinţe impuse băncilor comerciale, România se poate confrunta până la jumătatea anului viitor cu o scădere accelerată a pieţei imobiliare şi cu o recesiune semnificativă. Piaţa de capital, marcată de căderile puternice din ultimele săptămâni, nu va reuşi să găsească un prag destul de rezistent care să le oprească. Indicele BET-FI, cu o evoluţie asemănătoare indicelui NASDAQ din punct de vedere al vitezei de creştere până la vârf, ar putea să ajungă la 19.000, dacă urmează scăderea de circa 80% a indicelui american. Totul depinde acum de politica monetară, deoarece structura economică continuă să fie marcată de dezechilibre fundamentale. În acest cadru fragil, dobânzile reale reduse şi creşterea accelerată a masei monetare au condus la explozia pieţei imobiliare şi a sectorului construcţiilor, exemple clasice de alocare defectuoasă a unui capital tot mai scump către destinaţii neproductive.

Evoluţia masei monetare din Ţările Baltice (vezi grafic 2) reprezintă un alt semnal de avertizare pentru economia noastră. Agregatele monetare M1 au crescut acolo cu ritmuri anuale de 40% la începutul anului 2006, după ce s-au menţinut la 20% în perioada 2001 - 2005. Prăbuşirea, în 2007, a ritmului de creştere al masei monetare M1 în Estonia şi Letonia este spectaculoasă. În luna mai 2008 s-a ajuns la o scădere cu un ritm anual de 3,31% în Estonia şi de 8,5% în Letonia.

Ultimele date de la BNR arată că M1 continuă să crească la noi cu mult peste orice limită de prudenţă (n.a. ritm anual de peste 51% în mai). Autorităţile noastre trebuie să aleagă acum între aterizarea forţată sau prăbuşirea economiei naţionale. Deoarece guvernul a schimbat calendarul politicii fiscale în doar câteva zile, alegând calea "iresponsabilă" (n.a. conform declaraţiilor contradictorii ale oficialilor guvernamentali din ultimele zile), Banca Naţională trebuie să arate că, totuşi, România are şi factori decizionali responsabili.