POLITICA DE COEZIUNE Fonduri există, interesul guvernului este scăzut

Divergenţele dintre Comisia Europea-nă şi guvernul Dăncilă privind finanţarea proiectelor de mare infrastructură din ţara noastră au răzbătut şi cu prilejul conferinţei de evaluare a politicii de coeziune care a avut loc, ieri, la Bucureşti. Înaintea desfăşurării evenimentului autorităţile de la Bucureşti, prin premierul Viorica Dăncilă şi Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice, au susţinut că nu există fonduri europene alocate pentru construcţia spitalelor regionale promise pentru municipiile Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi.

Replica oficialilor europeni nu s-a lăsat aşteptată. La sfârşitul conferinţei privind politica de coeziune, Corina Creţu, comisar european pentru politica regională a declarat: "Am aflat din presă de la doamna prim-ministru că banii europeni alocaţi pentru spitalele regionale se folosesc doar pentru documentaţie şi că ridicarea efectivă a spitalelor ar urma să fie făcută ulterior. Precizez că noi, oficial, la Comisia Europeană, nu am fost notificaţi în legătură cu această decizie şi nu suntem confortabili cu faptul ca banii alocaţi să fie distribuiţi doar pentru documentaţie. Am fi vrut să vedem şi o implementare efectivă. (...) Ce este cert este că spitalele nu există. În opinia noastră ar fi putut fi făcut măcar unul dintre ele dacă guvernele din ultimii ani ar fi avut voinţa politică să facă acest lucru. Aceasta este realitatea. Avem bani gratis de spitale de la Uniunea Europeană şi nu îi folosim, motiv pentru care românii sunt privaţi de îngrijire de calitate şi în loc să folosim banii primiţi lansăm tot felul de petarde inutile".

Corina Creţu a menţionat că a cerut în dese rânduri guvernului Dăncilă să trimită Comisiei Europene un punct de vedere cu privire la modul în care vor continua proiectele privind spitalele regionale, dar oficialităţile de la Palatul Victoria nu au răspuns solicitărilor comisarului european pentru politica regională.

Creţu s-a referit şi la alte proiecte de investiţii din ţara noastră, ce ar fi putut obţine finanţare europeană, dacă guvernul Dăncilă s-ar fi conformat cerinţelor Comisiei de la Bruxelles. Printre proiectele ce ar fi putut primi finanţare deplină se numără autostrada Târgu Mureş-Iaşi, autostrada Sibiu-Piteşti şi autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov. Autorităţile de la Bucureşti nu au trimis documentele necesare pentru depunerea şi finanţarea proiectelor şi au ăreferat ca anumite sectoare din poriectele respective sau chiar tot proiectul - cum este cazul autostrăzii Ploieşti-Braşov - să fie realizate în parteneriat public-privat.

În cadrul conferinţei privind politica de coeziune, s-a discutat despre modul în care monitorizarea şi evaluarea inves-tiţiilor făcute din fonduri europene, a strategiilor de specializare inteligentă, precum şi a celor de investiţii teritoriale pot deveni şi mai eficiente.

Participanţii la conferinţă au făcut schimb de bune practici şi au discutat despre instrumentele tehnologice care pot sprijini cel mai bine evaluarea investiţiilor prin politica de coeziune.

Corina Creţu a menţionat: "Este firesc ca toată lumea, toţi cetăţenii Uniunii Europene să ştie ce s-a realizat cu resursele politicii de coeziune. Este important ca oamenii să fie siguri că instrumentele disponibile în cadrul politicii de coeziune răspund nevoilor lor în modul cel mai potrivit şi mai eficient cu putinţă. Evaluarea este un instrument esenţial pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor, un element fundamental care orientează autorităţile publice spre performanţă. Este, de asemenea, un instrument excelent pentru programare, oferind informaţii utile şi lecţii de învăţat din perioadele şi proiectele anterioare. Politica de coeziune este, de fapt, garanţia creşterii calităţii vieţii pentru cetăţenii europeni. Tocmai de aceea, politica de coeziune oferă principalul cadru de investiţii, însumând o treime din bugetul UE şi oferind sprijin pentru proiecte pe tot continentul. Toate aceste resurse trebuie folosite cu înţelepciune, asigurându-ne că sunt cheltuite astfel încât să aducă beneficii concrete şi directe cetăţenilor şi regiunilor din Europa".

Dezbaterile din cadrul conferinţei vor continua şi astăzi şi sunt concentrate pe analiza rolului fondurilor europene, promovarea investiţiilor publice, îmbunătăţirea mecanismelor de evaluare în statele membre şi modul în care politica de coeziune poate fi mai bine orientată spre rezultate concrete, de care să beneficieze toţi cetăţenii europeni.

Pentru următorul cadru financiar multianual (2021-2027), investiţiile UE vor fi ghidate de cinci mari obiective:

- inovare, digitizare, transformare economică şi sprijinirea afacerilor întreprinderilor mici şi mijlocii;

- o Europă verde, fără carbon, prin investiţii în transportul energiei, energia regenerabilă şi lupta împotriva schimbărilor climatice;

- reţele strategice digitale şi de transport;

- sprijinirea calităţii ocupării, educaţiei, aptitudinilor profesionale, incluziunea socială şi accesul egal la îngrijirea medicală;

- sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse de comunitate şi dezvoltarea urbană durabilă pe întregul teritoriu al UE.

Politica de Coeziune are efecte de dezvoltare în peste 270 regiuni şi contribuie la îmbunătăţirea vieţii a circa 500 de milioane de cetăţeni.