POLITICO: Rutte se luptă pentru relevanţă în faţa administraţiei Trump

Mark Rutte, şeful NATO, se află într-o poziţie dificilă, încercând să-i demonstreze lui Donald Trump, cu care se va întâlni joi, că NATO şi parteneriatul său de aproape opt decenii sunt încă relevante, comentează POLITICO.

Franţa şi Regatul Unit au început negocieri directe cu preşedintele Trump pentru a încheia acorduri de apărare, alături de Polonia, Germania şi Italia, care formează blocuri de putere separate pentru a face faţă reducerii sprijinului Statelor Unite pentru Ucraina. Acest lucru înseamnă că fostul prim-ministru olandez, care se va întâlni cu Trump la Casa Albă, trebuie să demonstreze că NATO şi alianţa sa sunt în continuare relevante.

"Adevărata provocare pentru el acum este să devină un partener de încredere pentru Trump şi să se asigure că Statele Unite rămân implicate în NATO", a declarat Giedrimas Jeglinskas, preşedintele Comisiei pentru securitate naţională şi apărare din parlamentul lituanian şi fost oficial NATO. "Aceasta este sarcina sa principală acum", a adăugat oficialul.

În viziunea globală a lui Trump, banii contează. NATO depinde de contribuţiile financiare şi de armamentele membrilor săi. Ţările europene încep să înţeleagă abordarea tranzacţională a lui Trump şi, astfel, ocolesc pe Rutte, considerat cândva capabil să îl câştige pe preşedinte de partea sa, şi se adresează direct comandantului-şef. La rândul său, Rutte va trebui să se asigure că NATO poate funcţiona chiar şi fără sprijinul Washingtonului sau într-o relaţie cu o administraţie mai apropiată de Moscova decât de Bruxelles.

"Alianţa nu va dispărea", a declarat un oficial NATO, "doar se va transforma într-o altă formă".

În timp ce Rutte se întâlneşte cu Trump, diplomaţi şi generali NATO se reunesc la Paris pentru serii de întâlniri urgente privind Ucraina, organizate în afara structurii oficiale a alianţei. De asemenea, şefii apărării din Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Polonia se întâlnesc separat, creând un bloc puternic care exclude SUA.

"Acesta ar putea fi începutul unui nou NATO", a declarat Stefano Stefanini, fost ambasador italian la NATO. "Sarcina deosebit de dificilă a lui Mark Rutte, cu care nu s-a confruntat niciunul dintre predecesorii săi, va fi să reuşească să îşi păstreze relevanţa", adaugă fostul diplomat.

NATO a demonstrat de-a lungul istoriei sale capacitatea de a se transforma pentru a se adapta contextului geopolitic. După Războiul Rece, liderii occidentali au pus la îndoială relevanţa alianţei. Totuşi, NATO a evoluat, asumându-şi noi misiuni, precum stabilirea unor zone de interdicţie aeriană în Bosnia şi Libia, implicarea în războiul din Afganistan şi consilierea forţelor irakiene.

După invazia rusă din Crimeea şi Donbas în 2014, NATO a cerut ţărilor membre să aloce 2% din PIB pentru apărare. După atacul masiv al Rusiei asupra Ucrainei în 2022, NATO a început să elaboreze planuri pentru a apăra fiecare regiune europeană de un eventual atac rusesc. Totuşi, alianţa nu s-a confruntat niciodată cu o revizuire a alianţelor globale de o asemenea amploare, comentează POLITICO.

Administraţia Trump, cunoscută pentru abordarea sa foarte tranzacţională, va pune accent pe stabilirea unor relaţii în aceşti termeni. "Rămânem în contact strâns pentru a ne asigura că ne înţeleg nevoile şi cum se integrează acestea în relaţia cu ei", a explicat un oficial din domeniul apărării dintr-o ţară NATO, care a vizitat recent Washingtonul.

Întrebările privind rolul lui Rutte apar într-un context în care Pentagonul revizuieşte prezenţa globală a trupelor americane, iar Europa ar putea fi un loc în care să se reducă numărul acestora. Mai mult, oficiali europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au sugerat posibilitatea unui scut nuclear pe continent care să nu mai includă SUA.

De asemenea, NATO a început să îşi revizuiască planurile de apărare pentru a depinde mai puţin de resursele militare americane pentru apărarea Europei. Fără prezenţa celor 84.000 de soldaţi americani în Europa, un număr care a crescut semnificativ după invazia Ucrainei, continentul ar avea dificultăţi în a se apăra împotriva unui atac rusesc.

Reuniunile subgrupului de la Paris, care nu includ pe Rutte, sunt "aproape la fel de importante ca întâlnirile pregătitoare pentru crearea NATO în 1949", a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot. "Chiar dacă nu este vorba despre recrearea NATO, există semne ale unei schimbări reale în alianţă", a adăugat el.

Sistemul de comandă al NATO pentru operaţiuni militare depinde de structurile conduse de SUA din Mons (Belgia), Napoli (Italia) şi Norfolk (Virginia), unde se află cea mai mare staţie navală din lume. Aceste comandamente furnizează nu doar puterea de foc, ci şi logistica esenţială pentru exerciţii şi desfăşurări majore. Dependenta NATO de SUA chiar şi pentru elementele fundamentale ale apărării Europei pune pe Rutte într-o situaţie delicată.

"Se află într-o poziţie extrem de dificilă", a declarat Giuseppe Spatafora, fost oficial NATO şi analist la Institutul UE pentru Studii de Securitate din Bruxelles. "Trebuie să spună că relaţiile transatlantice sunt puternice, când nu sunt. Probabil că va trebui să îi spună lui Trump că NATO nu poate funcţiona fără SUA şi să îl facă să fie mulţumit, demonstrând totodată că aliaţii europeni cheltuiesc pentru apărare şi cumpără arme americane", adaugă expertul.

Totuşi, unii observatori ai alianţei sugerează că există o metodă ca Rutte să dispară în fundal. "Este în ADN-ul organizaţiei să nu creeze valuri", a spus un fost oficial NATO. "Se doreşte o organizaţie care să nu devină prea zgomotoasă şi să evite conflictele politice de zi cu zi", încheie el.