Poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane decese la nivel mondial în 2021

Potrivit celei de-a cincea ediţii a raportului "Starea aerului la nivel global" (State of Global Air - SoGA), poluarea atmosferică are un impact tot mai mare asupra sănătăţii omului, devenind al doilea factor principal asociat cu riscul de deces la nivel mondial, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, raportul publicat astăzi de Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătăţii (HEI, după denumirea în limba engleză), o organizaţie de cercetare independentă, fără scop lucrativ, cu sediul în SUA, a constatat faptul că poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial în 2021. Pe lângă aceste decese, milioane de oameni trăiesc cu boli cronice debilitante, punând o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate, a economiilor şi a societăţilor.

Realizat pentru prima dată în colaborare cu UNICEF, raportul remarcă vulnerabilitatea deosebită a copiilor sub cinci ani, printre efectele observate la nivelul sănătăţii numărându-se naşterea prematură, greutatea mică la naştere, astmul şi bolile pulmonare. În 2021, expunerea la poluarea atmosferică a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani, devenind astfel al doilea factor principal asociat cu riscul de deces la nivel mondial pentru această grupă de vârstă, după malnutriţie. În mod uluitor, 500.000 dintre aceste decese survenite în rândul copiilor s-au datorat poluării aerului din gospodării din cauza gătitului în interior cu combustibili poluanţi, în special în Africa şi Asia.

O problemă de sănătate la nivel global

Noul raport SoGA prezintă o analiză detaliată a datelor publicate recent în cadrul studiului "Impactul global al bolilor" realizat în 2021, care arată efectele grave asupra sănătăţii populaţiei de pretutindeni provocate de poluanţi precum pulberile fine în suspensie (PM2,5), poluarea aerului din gospodării, ozonul (O3) şi dioxidul de azot (NO2). Raportul include date referitoare la peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, semnalând faptul că aproape orice persoană de pe pământ respiră zilnic o cantitate dăunătoare de aer poluat, având implicaţii majore pentru sănătate, se menţionează în comunicat.

Peste 90% dintre aceste decese cauzate de poluarea atmosferică la nivel global - adică 7,8 milioane de persoane - sunt atribuite poluării aerului cu PM2,5, inclusiv poluării cu PM2,5 a aerului înconjurător şi a aerului din gospodării. Aceste particule minuscule, cu un diametru de sub 2,5 micrometri, sunt atât de mici încât rămân în plămâni şi pot pătrunde în sânge, afectând numeroase organe şi crescând riscul de apariţie a unor boli netransmisibile în rândul adulţilor, cum ar fi bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, diabetul, cancerul pulmonar şi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Potrivit raportului, s-a constatat faptul că PM2,5 este cel mai fiabil şi mai precis indicator al rezultatelor slabe în materie de sănătate la nivel mondial.

"Sperăm ca raportul nostru "Starea aerului la nivel global" să ofere atât informaţii, cât şi o sursă de inspiraţie pentru schimbare", a declarat preşedintele HEI, dr. Elena Craft. "Poluarea atmosferică are implicaţii enorme pentru sănătate. Ştim că îmbunătăţirea calităţii aerului şi a sănătăţii publice la nivel global reprezintă o măsură pragmatică şi realizabilă."

Poluarea atmosferică şi schimbările climatice

Poluarea aerului cu PM2,5 este cauzată de arderea combustibililor fosili şi a biomasei în sectorul transporturilor, în clădirile rezidenţiale, în centralele electrice pe cărbune, în cadrul activităţilor industriale şi al incendiilor de vegetaţie. Pe lângă faptul că afectează sănătatea populaţiei, aceste emisii contribuie şi la gazele cu efect de seră care încălzesc planeta. Populaţia cea mai vulnerabilă este afectată în mod disproporţionat atât de riscurile climatice, cât şi de poluarea aerului.

În 2021, expunerea pe termen lung la ozon a contribuit, potrivit estimărilor, la 489.518 decese la nivel mondial, inclusiv la 14.000 de decese provocate de BPOC apărută în urma expunerii la ozon la nivelul Statelor Unite, mai multe decât în alte ţări cu venituri mari. Odată cu încălzirea planetei ca urmare a efectelor schimbărilor climatice, regiunile cu un nivel crescut de NO2 se pot aştepta la un nivel de ozon mai ridicat, cu un impact şi mai mare asupra sănătăţii, se precizează în comunicat.

În România, se estimează că 68 de copii şi-au pierdut viaţa din cauza poluării aerului în 2021, 63 dintre aceştia înainte de a împlini un an. În 2021, se estimează că, în România, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viaţă sănătoasă din cauza poluării aerului.

Raportul din acest an include pentru prima dată gradul de expunere la dioxidul de azot (NO2) şi efectele acestuia asupra sănătăţii, inclusiv impactul expunerii la NO2 asupra apariţiei astmului la copii. Gazele de eşapament reprezintă o sursă importantă de NO2, ceea ce înseamnă că zonele urbane dens populate, în special cele din ţările cu venituri mari, se confruntă adesea cu cel mai ridicat grad de expunere la NO2 şi cel mai mare impact asupra sănătăţii.

"Acest nou raport ne reaminteşte de impactul major pe care îl are poluarea atmosferică asupra sănătăţii populaţiei, o povară ce se răsfrânge într-o proporţie mult prea mare asupra copiilor mici, a populaţiei mai în vârstă şi a ţărilor cu venituri mici şi medii", a declarat dr. Pallavi Pant, coordonatoarea Programului de sănătate globală în cadrul HEI, care a supervizat publicarea raportului SoGA. "Acest lucru denotă faptul că oraşele şi ţările ar trebui să considere calitatea aerului şi poluarea atmosferică factori de risc crescut atunci când elaborează politici de sănătate şi alte programe de prevenire şi control al bolilor netransmisibile."

Sănătatea copiilor

Unele dintre cele mai importante efecte ale poluării atmosferice asupra sănătăţii se observă la copii. Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea atmosferică, care le poate provoca daune încă din pântecele mamei, afectându-le sănătatea pentru tot restul vieţii. De exemplu, copiii inspiră mai mult aer pe kilogram-corp şi absorb o cantitate mai mare de poluanţi decât adulţii, în condiţiile în care plămânii, corpul şi creierul lor sunt încă în curs de dezvoltare.

În cazul copiilor mici, expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu apariţia pneumoniei, responsabilă de 1 din 5 decese survenite în rândul copiilor la nivel mondial, precum şi cu apariţia astmului, cea mai frecventă boală respiratorie cronică întâlnită în rândul copiilor mai mari. Inegalităţile datorate impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii copiilor sunt izbitoare. Rata mortalităţii cauzate de poluarea atmosferică în rândul copiilor sub cinci ani din Africa de Est, Africa de Vest, Africa Centrală şi Africa de Sud este de 100 de ori mai mare decât în cazul copiilor din ţările cu venituri mari, se arată în comunicat.

"În pofida progreselor înregistrate în ceea ce priveşte sănătatea mamei şi copilului, în fiecare zi, aproape 2.000 de copii sub cinci ani mor din cauza impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii", a declarat Kitty van der Heijden, director executiv adjunct al UNICEF. "Lipsa noastră de acţiune are efecte profunde asupra generaţiei următoare, afectându-le sănătatea şi bunăstarea pe tot parcursul vieţii. În mod incontestabil, ne confruntăm cu o urgenţă la nivel global. Este absolut necesar ca guvernele şi companiile să ţină cont de aceste estimări şi de datele disponibile la nivel local şi să le folosească pentru a inspira acţiuni concrete, centrate pe copii, care să reducă poluarea aerului şi să protejeze sănătatea copiilor."

Se realizează progrese

Raportul SoGA vine şi cu veşti bune. Din anul 2000, rata mortalităţii înregistrată în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 53%, în mare parte datorită eforturilor de a creşte accesul la energie curată folosită în scopul gătitului, precum şi îmbunătăţirii accesului la asistenţă medicală, la nutriţie şi la o mai bună conştientizare a efectelor nocive ale expunerii la un aer poluat în gospodării.

Numeroase ţări, în special cele care înregistrează cel mai ridicat nivel al poluării atmosferice, abordează în sfârşit problema în mod direct. Măsurile privind calitatea aerului adoptate în regiuni precum Africa, America Latină şi Asia, cum ar fi crearea unor reţele de monitorizare a poluării atmosferice, aplicarea unor politici mai stricte cu privire la calitatea aerului sau diminuarea poluării atmosferice datorate traficului prin tranziţia la autovehicule hibride sau electrice, toate au un impact măsurabil asupra poluării şi ameliorează sănătatea publică.

Odată cu măsurarea progreselor înregistrate, se pot întreprinde mai multe demersuri pentru a se asigura că poluarea atmosferică nu mai devansează alte riscuri pentru sănătate şi nu mai reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru milioane de vieţi.