Poluarea, de la teorie ştiinţifică la ameninţare reală

Poluarea aerului este o problemă majoră pentru întreaga lume civilizată. Rezolvarea acestei chestiuni grave reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Dacă la sfârşitul anului trecut în China a fost decretat cod roşu de poluare atmosferică, acum, problema este mult mai aproape de noi, din cauza fumului puternic, a gazelor emise de automobile şi a ceţii dense, autorităţile din Budapesta au decis să restricţioneze traficul.

De altfel, Ministerul Afacerilor Externe a emis deja o informare pentru cetăţenii care se află, tranzitează sau doresc să călătorească pe teritoriul Ungariei: " Primarul general al Budapestei a dispus, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 69/2008 (XII.10), ca, începând din data de 23.01.2017, să fie interzisă circulaţia vehiculelor în Budapesta care sunt încadrate în clasa de poluare 0,1,2,3,4 sau nu sunt încadrate în nicio clasă de poluare. Aceste restricţii se aplică zilnic, în intervalul orar 06:00 - 22:00, până la anunţarea unor noi măsuri.Concentraţia particulelor periculoase din aer a atins sau chiar a depăşit limita nivelului considerat normal. Din acest motiv, oamenii sunt sfătuiţi să nu stea foarte mult timp în aer liber. În cazul încălcării acestor reglementări, pentru conducătorul auto se consideră că a săvârşit o contravenţie. Poliţia verifică respectarea acestor măsuri de restricţionare a circulaţiei vehiculelor. În caz de încălcare a prevederilor legale, se poate aplica o amendă de până la 150.000 Huf (aproximativ 500 euro)".

La sfârşitul anului trecut, municipalitatea oraşului Beijing a decretat cod roşu de alertă din cauza poluării atmosferice. Un val de ceaţă toxic s-a abătut asupra nordului Chinei. Şantierele au fost închise, iar uzinele şi fabricile şi-au restrâns activitatea. Beijingul a decretat primul cod roşu de alertă în decembrie 2015. A fost vorba atunci de un anunţ inedit după introducerea în 2013 a unui sistem de urgenţă împotriva poluării atmosferice. Valul de ceaţă poluantă care afectează frecvent Beijingul provine în principal din combustia cărbunelului utilizat pentru curentul electric şi încălzire, a căror cerere creşte în lunile friguroase de iarnă. Poluarea atmosferică este o mare problemă pentru China, ţară care a cunoscut o industrializare accentuată în ultimele decenii. Astfel, la nivelul anului 2012, China înregistra emisii ale gazelor cu efect de seră în creştere cu 190% faţă de nivelul anului 1990, în timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, în creştere cu 4,3% faţă de anul 1990. La nivel European emisiile au înregistrat o scădere de 20% în aceeaşi perioadă, situându-se la 4,7 miliarde de tone CO2. La New York, SUA au anunţat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 până în anul 2030 şi au cerut ca economiile dezvoltate, dar şi cele emergente să se ralieze acestui efort, acţionând ca o comunitate globală.

Dincolo de efectele care se resimt imediat, pe termen lung, poluarea este strict legată de încălzirea globală. În cadrul celei de-a 21-a Conferinţă ONU, desfăşurată între 30 noiembrie şi 11 decembrie 2015 la Paris s-a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul acestui secol, creşterea temperaturii trebuie limitată până la doar 2 grade. Suma necesară pentru aplicarea măsurilor care să permită atingerea acestui obiectiv se ridică la aproximativ 100.000.000.000 de dolari. ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020. Oamenii de ştiinţă anticipează o creştere suplimentară a temeperaturii medii de 1 până la 5 grade Celsius până în 2100, în funcţie de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. În Africa de Vest, modelele climatice prevăd mai multă secetă în regiunile unde malnutriţia este deja răspândită. Din cauza poluării, aproximativ 40% din solul Terrei este ameninţat de deşertificare, a anunţat un studiu publicat în International Journal of Life Cycle Assessment.