PONTA ÎI ÎNVAŢĂ MINTE PE BUNII PLATNICI Creşterea impozitului îl lasă rece pe evazionist

Impotenţa guvernanţilor de a strânge venituri la buget s-ar putea răsfrânge tot asupra mediului privat, care ar putea fi constrâns să scoată mai mulţi bani pentru impozite.

Posibila majorare a cotei unice de la 16% la 22% ar avea efecte extrem de grave în economie, însemnând o prelevare din veniturile nete fără nicio justificare economică, ne-a spus expertul fiscal Dan Schwartz.

Declaraţia vine în contextul în care, vineri seara, liderii USL au luat în discuţie, la finalul ultimei şedinţe a Uniunii, varianta reducerii TVA şi a creşterii cotei unice, existând posibilitatea ca cele două taxe să ajungă la acelaşi nivel (20%-22%), în contextul dezbaterilor legate de construcţia bugetară pentru anul 2014.

Posibila majorare a cotei unice ar avea un efect extrem de grav, din mai multe motive, ne-a precizat Dan Schwartz, precizând: "Mărirea cotei de impozitare pe veniturile din salarii va conduce la o creştere masivă a costului muncii. Companiile care vor fi capabile să majoreze salariile vor avea un cost suplimentar nu doar cu remuneraţiile, ci şi cu contribuţiile sociale. Dacă nu vor creşte salariile, vom asista la o scădere a veniturilor contribuabililor persoane fizice. Peste tot asistăm la o creştere a preţurilor, iar în contrapartidă ar putea scădea salariile. Venituri nete scăzute pentru consumatori vor aduce un consum redus şi un grad scăzut de colectare la buget. O creştere de şase puncte procentuale într-o tranşă este deosebit de mare. Este o prelevare din veniturile nete fără nicio justificare economică".

Creşterea taxelor stimulează evaziunea fiscală, ne-a mai spus expertul fiscal.

Domnia sa ne-a explicat: "În momentul în care un investitor doreşte să-şi păstreze afacerea şi nu poate să achite, în mod corect, taxele şi impozitele, nu există alternativă decât să se mute în zona gri sau neagră a pieţei muncii.

Chiar dacă va fi redusă Taxa pe Valoarea Adăugată, nu vor creşte veniturile într-atât încât să compenseze sumele care se vor pierde din reducerea consumului şi din creşterea costurilor cu munca".

În opinia domnului Schwartz, investitorii străini vor fi şi mai mult îndepărtaţi de ţara noastră, în cazul în care va creşte cota unică, în condiţiile în care oricum aceştia se gândesc de două ori înainte să investească la noi, având în vedere fiscalitatea crescută din ultima vreme.

"Atât timp cât nu poate stimula economia, reducerea TVA nu va ajuta cu nimic mediul de afaceri. Ar trebui să încercăm să aducem cota unică la nivelul la care este în ţările din zona noastră, respectiv 10% în Bulgaria şi 12% în Ungaria, nu să o majorăm", ne-a mai spus expertul fiscal.

• Pârvan: "Creşterea economică nu aduce venituri la bugetul de stat"

După primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite, printre altele, din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF şi nerealizarea profitului estimat la BNR, potrivit unor surse citate de Mediafax.

În opinia lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), acest lucru înseamnă că, de fapt, creşterea economică nu aduce venituri la bugetul de stat, nefiind, astfel, în beneficiul bugetului.

"Din păcate, profitul se mută în altă parte. În condiţiile în care salariile nu cresc, deci nu avem încasări crescute din salarii şi nu avem nici încasări crescute din TVA, creşterea economică înregistrată este în favoarea celor care nu contribuie cu impozite şi taxe la bugetul de stat", ne-a declarat Cristian Pârvan.

Potrivit domniei sale, este evident că posibila adoptare a măsurii menţionate va afecta situaţia financiară a companiilor, care îşi vor reduce sumele disponibile pentru investiţii, în vederea plăţii unor taxe mai mari: "Va fi un disconfort deosebit pentru firme pe fluxul de numerar, în condiţiile blocării creditării".

• Dochia: "Riscul cel mai mare este să fie în discuţie două măsuri din care să rămână doar una, cea a majorării cotei unice"

Şi analistul economic Aurelian Dochia consideră că eventuala majorare a cotei unice va avea efecte negative în lanţ: reducerea investiţiilor şi scăderea veniturilor disponibile pe care oamenii le pot îndrepta către consum, ceea ce va conduce la scăderea consumului, descurajarea muncii şi angajării, reducerea numărului angajaţilor şi, respectiv, încurajarea uncii la negru.

"Riscul cel mai mare este să fie în discuţie două măsuri din care să rămână doar una, cea a majorării cotei unice, pentru că s-ar putea descoperi că reducerea TVA ar avea efecte negative asupra bugetului", ne-a mai spus Aurelian Dochia.

• Chiţoiu: "PNL nu susţine şi nu va susţine orice măsură de creştere a cotei unice de 16%"

PNL "nu susţine şi nu va susţine orice măsură de creştere a cotei unice de 16%", potrivit vicepremierului liberal Daniel Chiţoiu, ministru al finanţelor publice.

Oficialul subliniază, printr-un comunicat: "La nivelul conducerii USL a avut loc o discuţie informală, în perspectiva construcţiei bugetului pe 2014, în ceea ce priveşte creşterea veniturilor. Măsurile invocate nu sunt cuprinse în prevederile programului de guvernare, iar PNL rămâne consecvent angajamentelor făcute prin acest document de bază al guvernului USL, aprobat de Parlamentul României".

Vicepremierul Daniel Chiţoiu consideră că nivelul de 16% al cotei unice asigură competitivitate pentru economia românească, urmând să rămână neschimbat în perioada 2013-2016.

Oficialul a afirmat că, în perioada guvernării cabinetului Ponta 2, au fost luate, în principal, măsuri de natură financiară pentru stimularea mediului economic, legate de asigurarea din bugetul statului de împrumuturi din Trezorerie pentru decontarea fondurilor europene în avans.

Vicepremierul a mai menţionat că Executivul a luat, la începutul anului, o serie de măsuri de natură fiscală, de introducere sau majorare de impozite, dar numai în ceea ce priveşte impozitarea resurselor sau a veniturilor suplimentare obţinute din liberalizarea preţului gazelor sau energiei, ţinând cont şi de alinierea la calendarul asumat cu UE pentru accize.

Chiţoiu a evidenţiat că lipsa de lichiditate şi de finanţare este cea mai mare problemă a IMM-urilor, în momentul de faţă, iar mediul economic se confruntă cu o presiune fiscală din punct de vedere al nivelului impozitării, însă numai în ceea ce priveşte impozitarea forţei de muncă.

• Manolescu: "Se încearcă mai mult o reducere a CAS decât o reducere a TVA"

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, susţine că, în măsura în care este posibil, se încearcă mai mult o reducere a CAS decât o reducere a TVA şi vor fi căutate soluţii de implementare a reducerii CAS, în primă instanţă.

Manolescu a menţionat că varianta cea mai probabilă de relaxare fiscală este reducerea CAS combinată cu o reaşezare a sistemului de deduceri. Reaşezarea sistemului de deduceri poate scădea sarcina fiscală în zona salariilor mici şi medii, în timp ce reducerea CAS va diminua sarcina fiscală în zona salariilor mari, potrivit oficialului.

Acesta a explicat că în ţara noastră taxarea forţei de muncă este extrem de ridicată în zona salariilor (80% - sarcina fiscală cumulată angajat - angajator) şi mai permisivă în zona drepturilor de autor şi activităţilor independente, ceea ce duce şi la încercări din partea contribuabililor de a evita sarcina fiscală.

• Antonescu: "Creşterea cotei unice, o discuţie informală şi ipotetică"

Preşedintele PNL Crin Antonescu a admis, miercuri seară, că a existat o discuţie la nivelul USL despre creşterea cotei unice, dar una "informală" şi "ipotetică", menţionând că nu a fost avansată ca propunere din partea PSD sau a PNL şi că nimeni nu a susţinut-o.

Crin Antonescu a declarat, ieri, că nivelul cotei unice va rămâne cel actual, aşa cum prevede şi programul de guvernare.

Domnia sa a menţionat că majorarea cotei unice este o variantă exclusă şi că nu există ncio ezitare în a spune că nu se ia în calcul o asemenea variantă: "nici premierul, nici alţi colegi din USL nu au venit cu această propunere, să mărim cota unică. A fost pur şi simplu o discuţie preliminară, discuţia pe fond va urma, săptămâna viitoare sau la sfârşitul acestei săptămâni, în perspectiva construcţiei bugetare. S-au discutat mai multe variante având în vedere că există o problemă când construim bugetul, pentru că el nu ajunge, nu sunt venituri suficiente, sunt în continuare cheltuieli publice foarte mari".

• Dragnea: "A fost o discuţie în USL, la plecare, la care nu eram foarte atent, eram pe picior de plecare toţi"

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, ieri, că, în şedinţa USL de miercuri, era vorba de simulări făcute de specialişti: "A fost o discuţie în USL, la plecare, o discuţie la care nu eram foarte atent, eram pe picior de plecare toţi, în care se vorbea la un moment dat de nişte simulări pe care anumiţi specialişti le făcuseră, simulări, propuneri prin care ar putea creşte veniturile bugetare".

El a precizat că nu există, în acest moment, variante în lucru la care în mod oficial Ministerul de Finanţe să fie implicat.

Autorităţile au un program de bază pentru anul viitor care nu prespune majorări de taxe, dacă va fi acceptată de Comisia Europeană o rectificare bugetară pe ultimul trimestru ce încorporează o creştere economică de 2,2% pe acest an şi aplicarea clauzei de investiţii pentru 2014. Comisia Europeană discută introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate pentru cofinanţarea programelor de investiţii susţinute din fonduri UE, pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB. Potrivit reprezentanţilor domeniului, este o discuţie mai veche, care nu s-a concretizat încă, având în vedere birocraţia UE.

• Voinea: "Înainte de a stabili dacă este nevoie de măsuri fiscale, se pleacă de la creştere economică, inflaţie şi deficit"

Ministrul delegat pentru buget Liviu Voinea a explicat că, în acest an, creşterea economică se bazează în principal pe exporturi, ceea ce se reflectă negativ în bugetul de stat, pentru că presupune rambursări de TVA.

Soluţia pentru încasări mai mari în 2014, potrivit lui Voinea, ar veni din creşterea agregată internă atât din investiţiile publice, inclusiv programe UE, cât şi din consumul sectorului privat.

Ministrul bugetului a subliniat: "În acest moment, finalizăm rectificarea bugetară şi sperăm să fie adoptată în şedinţa de săpămâna viitoare (...) Pentru 2014, înainte de a stabili dacă este nevoie de măsuri fiscale, se pleacă de la nişte variabile care n-au fost încă negociate, respectiv creştere economică, inflaţie şi deficit. (...) Discuţiile sunt încă preliminare, deci este prematur să pui în discuţie orice măsură fiscală dacă nu ai baza de pornire".

Comparativ cu bugetul rectificat în vară, execuţia la septembrie a adus un minus la veniturile bugetare (excluzând fondurile UE) de 2,5 miliarde lei, după ce la rectificare au fost tăiate 3,5 milliarde lei.

Ministerul Finanţelor Publice s-a încadrat semnificativ sub nivelul deficitului convenit cu FMI pentru finele lunii septembrie (9,1 miliarde lei), urmând să fie raportat un deficit de 8,5-8,7 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că este posibilă majorarea fondului de salarii din sistemul public cu până la 4% în 2014, urmând să se decidă dacă din aceşti bani vor fi mărite salariile cele mai mici din administraţia publică sau va fi acoperit impactul negativ al reducerii CAS.