PONTA ÎNCHEIE ARMISTIŢIU Guvernul îşi nuanţează combaterea evaziunii

În lupta din ultimele săptămâni dusă între Fisc şi micii întreprinzători, prin intermediul media, Guvernul pare că ar dori să îngroape securea şi ridică steguleţul alb, anunţând modificarea legii privind suspendarea activităţii unei firme.

Premierul Victor Ponta a spus, ieri, înaintea şedintei de Guvern, că în campania de combatere a evaziunii fiscale nu trebuie să existe abuzuri: "Susţin în continuare, şi îmi asum, sigur, şi înjurăturile de rigoare, faptul că în România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea este lege pentru toată lumea şi că evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut. Important este ca în această campanie pe care o susţin să nu existe abuzuri şi exagerări. Prima exagerare este cu prigoana generală. Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă din 232, 150 probabil că meritau, ceilalţi... vreau să nu existe abuzuri".

Şeful Guvernului a cerut ca în următoarea şedinţă a Executivului să fie discutată modificarea legii, astfel încât Fiscul să aplice doar o amendă în cazul celor care, în timpul controalelor de specialitate, dispun de o diferenţă nefiscalizată de maxim 300 de lei.

"Să nu luăm din prima măsura cea mai dură, să fie o măsură care să îl ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea", a adăugat premierul.

Cu o zi înainte, Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, menţiona, într-un interviu acordat Hotnews: "Se va stabili un prag de 300 de lei al diferenţelor nefiscalizate, pornindu-se de la realitatea că poate exista un marunţiş lăsat neintenţionat. Sau pot fi greşeli umane - ai emis 400 de bonuri într-o zi, dar ai uitat de un bon şi vine taman atunci Antifrauda peste tine. Sub acest prag nu vor fi sancţiuni".

De ceva vreme, organele fiscale au făcut obiectul unei adevărate campanii informatice referitoare la controalele efectuate în cazul micilor întreprinzători şi la sancţiunile aplicate acestora. Cele mai dese acuzaţii au fost îndreptate către deciziile ANAF de închidere a unor unităţi la care ar fi fost identificate sume de bani nefiscalizaţi în valori mici, de câteva zeci sau sute de lei.

În acest context, Victor Ponta a afirmat, ieri, că fiecare cetăţean al României şi fiecare firmă trebuie să-şi plătească datoriile către stat, dar că încasările suplimentare de un miliard de euro la buget pe primele luni ale anului nu vin de la buticuri, ci din combaterea marii evaziuni fiscale.

Cu câteva zile înainte, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii, Victor Ponta afirma: "Cred următorul lucru: că dacă există abuzuri făcute de către cei de la ANAF, cu siguranţă aceste abuzuri vor fi sancţionate, dar, în acelaşi timp, văd că deja există o frăţie a evazioniştilor fiscali (...). Avem companii, şi în media, care datorează bugetului de stat peste 100 de milioane lei, şi atunci evident că ei se luptă cu ANAF-ul ca să nu plătească taxe şi impozite. Cred că ar fi corect ca acei care critică (n.r. făcând referire la cei care au publicat articolele despre agenţii economici cărora le-a fost suspendată activitatea pentru că ar fi fost prinşi cu sume modice nedeclarate) în primul rând să-şi plătească ei taxele şi impozitele, pentru că, altfel, când nu plăteşti nicio taxă şi niciun impozit, e aşa uşor să critici".

Marţi, ANAF a transmis un comunicat în care se apără de articolele de presă din care reiese că Fiscul s-ar ocupa de mica evaziune, închizând ochii la evazioniştii de calibru.

Reprezentanţii ANAF menţionează că opinia publică este informată într-un mod "defectuos" în legătură cu acţiunile de control desfăşurate de Direcţia Antifraudă, în această perioadă, în vederea întăririi disciplinei fiscale, subliniind: "Considerăm că selecţia prin omisiune a acţiunilor ANAF, în vederea conceperii materialelor de presă, nu face altceva decât să contribuie, într-o manieră consistentă, la informarea defectuoasă a opiniei publice, prezentând în mod eronat eforturile depuse de Direcţia Antifraudă, începând cu 2014, din chiar primul an de funcţionare".

• Dan Schwartz: "Acţiunile de până acum, o suprareacţie a Autorităţii Fiscale"

Toate acţiunile de până acum au fost o suprareacţie a Autorităţii Fiscale, în caz că lucrurile stau aşa cum s-a spus în presă, este de părere expertul fiscal Dan Schwartz.

Domnia sa consideră: "Dacă se găsesc în plus 200-300 de lei nu înseamnă că agentul respectiv a făcut evaziune sau că a prestat servicii fără bon fiscal. Se poate spune acest lucru dacă este prins asupra faptului, iar sancţiunea, în acest caz, trebuie să fie deosebit de dură, pentru că fapta este deosebit de gravă.

Cazurile sunt multiple şi ar trebui ca decizia să fie luată după ce sunt identificate cauzele. Simplul fapt că există sume mici nedeclarate în casierie nu poate însemna neapărat că agentul respectiv fură. Banii pot proveni din surse legale.

Dacă ţii la disciplina fiscală, pentru sume mici trebuie să aplici sancţiuni mici, pentru sume mai mari sancţiunile trebuie trebuie să fie mai dure, iar dacă fapta se repetă atunci poţi ajunge să închizi afacerea".

În opinia domnului Schwartz, suspendarea activităţii unei întreprinderi înseamnă "tăierea unei surse la buget" şi oameni care rămân fără loc de muncă.

Soluţia este ca sancţiunile să fie proporţionale cu dimensiunea faptelor, ne-a mai spus specialistul, subliniind că, în orice caz, Fiscul trebuie să fie extrem de atent la ceea ce se întâmplă în piaţă.

• Pârvan: "Asistăm la un război între mediul de afaceri şi ANAF"

În prezent, asistăm la un război între mediul de afaceri şi ANAF, susţine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), opinând că proiectul pe care Guvernul îl pregăteşte este "aruncat să acopere comentariile din ultima vreme". Domnia sa comentează: "De ce un prag de 300 de lei? De ce nu 400 sau 500? Controalele ANAF au loc în domenii unde activează întreprinderi mici, în timp ce sectoarele unde evaziunea este de 90%, cum este cazul băuturilor spirtoase, sunt lăsate în pace. Din 15.000 de controale raportate de ANAF în primul semestru al anului trecut, în domeniul băuturilor alcoolice au fost făcute doar cinci. Abuzul constant al ANAF este folosit ca instrument politic. Nu spunem să nu se facă controale, dar sunt controlaţi cei cu profituri care plătesc impozite şi nu cei cu pierderi".

• Gelu Diaconu: "Toată cultura şpăgii e alimentată de mica evaziune"

Gelu Ştefan Diaconu susţine că antifrauda se ocupă cu marea evaziune, dar că nu va neglija niciodată mica evaziune, care, însumată "este cel puţin la fel de mare cu inventarierea întregii cazuistici de mare evaziune depistată".

"Pe măsurile luate în ultimele luni, avem rezultate cuantificate până la nivelul de 50 de bani. Sumele declarate voluntar au crescut în medie cu 20%. (...) Este exact miliardul acela de care era nevoie pentru măsurile de relaxare fiscală anunţate de premier. (...) Nu trebuie trecută în derizoriu această mică evaziune. Toată cultura şpăgii e alimentată de această mică evaziune. Dacă obturezi acest canal, veţi vedea că lucrurile se curăţă până către vârf", a mai spus Diaconu în interviul citat.

Domnia sa a menţionat că se intenţionează ca aceia care fac evaziune în valoare mai mare de 300 de lei vor fi sancţionaţi, pe lângă amenda contravenţională, cuprinsă între 10.000 şi 15.000 de lei, cu suspendarea activităţii, însă doar în cazul în care agentul economic nu va accepta plata a de zece ori suma nefiscalizată, dar nu mai puţin de 10.000 de lei.

Potrivit şefului ANAF, bacşişul ar urma să fie şi el fiscalizat: "Suma (n.r. rezultată din bacşiş) va fi inclusă pe bonul fiscal, fiscalizată separat pe casa de marcat, iar această sumă va fi impozitată doar cu impozitul pe venit, nu va constitui şi o bază de calcul al contribuţiilor".

Domnul Diaconu a făcut referire şi la marii evazionişti, subliniind, printre altele, că procesul de recuperare a prejudiciului din dosarul ICA, în care omul de afaceri Dan Voiculescu a primit zece ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, nu a fost secretizat, precizând: "Noi ne facem treaba mai puţin spectaculos. Dar vă pot spune că toate imobilele sunt în proprietatea Statului. Am iniţiat o hotărâre de Guvern privind trecerea lor pentru valorificare către RAPPS. Sunt câteva dificultăţi în promovarea unei asemenea hotărâri, pentru că e în discuţie necesitatea unei evaluări anterioare sau ulterioare predării. Dacă va fi necesară o evaluare anterioară, ANAF trebuie să achiziţioneze servicii de evaluare, să se facă evaluarea ca atare, s-o înregistrăm în contabilitate şi apoi s-o predăm RAPPS".