Acumularea de credite neperformante va continua şi în acest an, iar Banca Naţională a României speră ca ritmul să fie mai lent decât în 2009, potrivit viceguvernatorului BNR, Cristian Popa.
"Acumularea de credite neperformante ne preocupă, pentru că nu vedem un punct final acum, va continua, speranţa noastră este că ritmul va fi mai lent ca în 2009", a declarat, ieri, Popa, într-un seminar organizat de BNR, anunţă Mediafax.
El a adăugat că potenţiale probleme au existat mereu în portofolii. "Potenţiale probleme au existat mereu în portofolii, dar din păcate ele încep să se vadă ca pietrele din apă după scăderea dobânzii", a explicat Popa.
Potrivit viceguvernatorului BNR, evoluţia creditelor neperformante a fost mai semnificativă în alte state, unde şi ritmul creditării a fost mai alert.
"Evoluţia creditelor neperformante a fost mai marcantă în alte state, dar şi creditarea a avut un ritm mai alert (...) şi provizioanele sunt relativ consistente", a arătat Popa.
Florian Neagu, şef serviciu la direcţia de stabilitate financiară din BNR, este de părere că societăţile mari din ţara noastră, cu rol sistemic în economie, nu vor avea un rol important în relansarea creditării, întrucât acestea se finanţează mai puţin din resurse bancare interne faţă de restul economiei.
Potrivit unui studiu realizat de BNR, care a luat în considerare 100 de companii româneşti cu rol sistemic în economie, ponderea finanţării bancare interne este foarte scăzută deoarece acestea preferă de multe ori atragerea de fonduri din afara ţării.
Neagu a precizat că, anul trecut, gradul de finanţare internă a companiilor mari a fost de circa 6%.
"Acele companii care sunt mai mari şi au acţionariat din străinătate au acces la credite transfrontaliere", a explicat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa.
Pe de altă parte, Neagu a precizat că acestea s-au comportat mult mai bine în perioada crizei comparativ cu restul economiei, deşi au arătat un grad de prociclicitate la criză mai accentuat decât restul economiei.
"Cifra lor de afaceri a scăzut mai mult decât în întreaga economie. Aceste companii cu rol sistemic sunt mai prociclice decât restul economiei", a spus Neagu.
Studiul BNR a mai relevat o importanţă mai mare pe care acestea o au asupra economiei în ansamblu.
Neagu a subliniat că CIS-urile au reuşit pe întreaga perioadă a crizei să realizeze profit, iar exporturile lor au crescut cu 5% anul trecut, explicaţia fiind că ponderea produselor cu valoare adăugată mare este consistenţă.
Asupra deficitului comercial, companiile cu importanţă sistemică au avut un impact pozitiv anul trecut, de 100 de milioane de euro, faţă de un decalaj negativ de 8,2 miliarde euro realizat de restul economiei.
"Aceste companii cu importanţă sistemică s-au comportat mai bine decât restul economiei", a spus Neagu.
Una dintre concluziile studiului a fost că CIS-urile sunt foarte importante, în special pentru economie în ansamblu şi îndatorarea externă, şi mai puţin pentru relansarea internă.
Companiile mari efectuează 39% din exporturile româneşti şi 32% din importuri, cu o cifră de afaceri care acoperă 17% din total.
• Pot exista exagerări privind întărirea standardelor de creditare care complică situaţia
Întărirea standardelor de creditare de o manieră prociclică este explicabilă, dar pot exista exagerări care complică situaţia, a mai declarat, ieri, viceguvernatorul BNR Cris-tian Popa, citat de agenţia de presă.
"Este explicabilă întărirea standardelor de creditare, dar este de apanajul BNR să atragă atenţia că pot exista şi exagerări care complică situaţia. Se poate ajunge la o dezintermediere mai agresivă care nu face bine pe termen mediu sistemului bancar", a spus Popa, într-un seminar organizat de BNR.
El a menţionat că băncile centrale au trei linii de apărare, respectiv colateralul adecvat, provizioanele şi capitalizarea foarte bună.
"Banca centrală insistă pe previziuni şi aducerea la zi a valorii colateralului, are loc o ajustare a proiectelor imobiliare", a arătat viceguvernatorul BNR.
• BNR nu aşteaptă noi şocuri asupra sistemului
BNR nu anticipează noi şocuri asupra sistemului bancar comparativ cu prima parte a crizei şi se aşteaptă ca în continuare băncile să se adapteze la persis-tenţa unor probleme derivate din contracţia economică de anul trecut şi creşterea modestă a PIB din acest an.
"Nu ne aşteptăm la şocuri noi faţă de prima parte a crizei. Ne aşteptăm ca presiunea negativă asupra calităţii portofoliului să continue", a declarat, ieri, Cristian Popa.
El a precizat că nu vor mai exista şocuri provenite din scăderea economică şi că se observă o reevaluare a riscului statelor emergente, care a dus la scăderea CDS (n.r. credit defalt swap).
"România va înregistra în acest an o creştere economică pozitivă. Doamne fereşte de cifre comparabile cu cele din 2009", a spus oficialul BNR.
Popa consideră că adaptarea băncilor la persistenţa unor probleme derivate din contracţia economică din 2009 şi din revenirea modestă din 2010 înseamnă că gospodăriile vor avea venituri nete "mai modeste" faţă de 2008, care vor fi reduse şi mai mult de tendinţa de economisire.
Totodată, el a precizat că un impact îl va avea şi perspectiva şomajului, care se situează la un nivel însemnat, dar sub media europeană.
"Presiunile rămân. Băncile vor trebui să fie în continuare prudente. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca în cazul unei dezintermedieri, care exis-tă în toate statele, să nu existe exagerări. Băncile trebuie să aibă pers-pectiva unei relaţii pe termen mediu şi lung cu clienţii", a încheiat Popa.
• Cristian Popa estimează o creştere modestă a economiei, în primul trimestru
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa consideră că economia va înregistra, în primul trimestru o creştere modestă, dar a atras atenţia că acesta este scenariul central şi că există incertitudini foarte mari pe de o parte şi pe alta.
"Cred că da, dar deja discutăm mereu de un scenariu central cu incertitidini foarte mari pe de o parte şi pe alta. Adică o cifră pozitivă şi modestă", a spus Popa, fiind întrebat dacă economia va înregistra în primul trimestru o creştere.
El a precizat că există deja semne "promiţătoare" pentru industria prelucrătoare şi exporturi, dar că sunt alte segmente în care semnele revenirii nu îşi fac apariţia încă şi pentru care se discută despre o revenire în cursul acestui an.
"În ceea ce priveşte evoluţia economiei în acest an sunt optimist rezervat, mai ales având în vedere că desenul trimestrial al anului 2010 se agaţă pe un trimestru patru din 2009 care a fost relativ mai slab decât anticipam", a mai spus Popa.
El a menţionat că, la fel ca în cazul altor state, revenirea economiei nu va fi condusă de cererea internă, ci de cea externă.
Economia României a scăzut anul trecut cu 7,1%, după un avans de 7,1% înregistrat în 2008.
Pentru acest an, autorităţile române şi experţii Fondului Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 1,3%.