English
Primarii sunt nemulţumiţi că, până acum, premierul Nicolae Ciucă nu şi-a respectat promisiune de adoptare de către Guvern a unui nou act normativ prin care să proroge amânarea până în 2025 implementării prevederilor privind modificarea impozitului pe imobile, impozit ce ar urma să fie calculat la valoarea locuinţelor şi terenurilor existente în grila notarilor publici.
Conform Ordonanţei de Guvern 16/2022, un prim pas pentru modificarea impozitelor cu privire la imobile trebuia făcut de primari, în temen de 60 de zile de la apariţia actului normativ. Astfel, până joi, 15 septembrie, toate consiliile locale din ţară ar trebui să adopte hotărâri cu privire la noile grupuri/niveluri de impozitare. Dacă până acum, impozitele pe imobile erau calculate legat de persoana fizică sau juridică - adică legate de proprietar -, prin OG 16/2022 ele au fost grupate pe clădiri rezidenţiale, nerezidenţiale şi mixte.
Cu toate acestea, surse din cadrul structurilor asociative ale administraţiilor publice locale au precizat pentru ziarul BURSA că niciun consiliu local nu a dat vreo hotărâre în acest sens, deoarece chiar hotărârea respectivă nu ar putea fi implementată.
"Problema este că sistemul nu e bun. Chiar dacă se aprobă o astfel de hotărâre de către consiliul local, impozitele pe noile grupe de imobile nu pot fi calculate, deoarece funcţionarii publici care se ocupă de softurile respective nu le pot adapta noilor prevederi, din cauza faptului că grilele notariale diferă de la o zonă la alta şi nu sunt compatibile. Sunt 15 curţi de apel care au 15 camere notariale care lucrează pe grile diferite, inclusiv in interiorul camerei notariale. Noi am atras atenţia premierului, ministrului finanţelor şi ministrului dezvoltării cu privire la aceste aspecte la întâlnirea pe care am avut-o în urmă cu două săptămâni şi ni s-a spus că aplicarea OG 16/2022 cu privire la impozitele pe imobile va fi prorogată printr-o altă ordonanţă de guvern. Dar, până acum nu am văzut noul act normativ", ne-a transmis unul dintre primarii prezenţi la discuţiile cu prim-ministrul Nicolae Ciucă ce au avut loc la finalul lunii august, la Palatul Victoria.
Edilii susţin că nopul act normativ nu a apărut deoarece în Ministerul Finanţelor există două curente de opinie şi că majoritar ar fi cel care susţine că OG 16/2022 trebuie implementată în forma în care a fost adoptată şi că nu va exista nicio prorogare a implementării textului legislativ.
"În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să nu aplicăm dispoziţiile OG 16/2022. Aşa cum Guvernul refuză să ţină cont de argumentele prezentate de structurile asociative din administraţia publică locală şi cum refuză să îşi îndeplinească promisiunile luate în discuţia cu noi de la finalul lunii trecute, tot aşa şi noi nu vom aplica ordonanţa respectivă", ne-a transmis sursa citată.
• OG 16/2022 se află în Parlament
Menţionăm că ordonanţa de guvern se află în dezbaterea comisiilor de specialitate din Senat, prima Cameră sesizată, iar după ce va fi votată de plen, va fi înaintată spre dezbatere şi vot Camerei Deputaţilor, ce are calitatea de for decizional. Numai că parcursul ei pare anevoios şi în Senat ţinând cont că sunt mai multe prevederi legislative care sunt contestate nu doar de primari, ci şi de mediul de afaceri şi de organizaţiile sindicale din ţara noastră.
Referitor la alte prevederi din OG 16/2022 care nemulţumesc mediul de afaceri şi angajaţii, fosta preşedintă a Senatului, Anca Dragu (USR), în prezent preşedintă a Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, a notat pe pagina oficială de Facebook:
"La jumătatea lunii iulie, fără niciun fel de consultare cu mediul de afaceri sau cu profesioniştii din domeniu, Guvernul a decis modificarea intempestivă a Codului fiscal. Unele modificări au întrat în vigoare chiar de la 1 august. Supra-impozitarea cu contribuţii sociale a contractelor de muncă part-time este doar una dintre măsurile intrate deja în vigoare şi care a generat efecte dezastruoase în economie, în special în rândul afacerilor mici. De la 1 august, Guvernul a hotărât ca, pentru salariaţii care lucrează part-time şi au un salariu mai mic decât minimul pe economie, angajatorii să plătească contribuţii sociale corespunzător unui salariu întreg şi nu doar celui realizat. O astfel de măsură a mai fost introdusă de PSD şi în 2018 - 2019, când a produs efecte negative şi a fost abrogată de îndată ce guvernarea PSD s-a încheiat. Aşa cum arată cifrele oficiale, consecinţa este că multe contracte de muncă pe timp parţial au fost desfăcute de către angajatorii care nu îşi permit susţinerea unui cost suplimentar, salariaţii respectivi urmând să ceară şomaj şi să lucreze, foarte probabil, la negru. Dacă o persoană are mai multe contracte part-time, angajatorul aşteaptă de la angajat dovada celorlalte contracte, altfel va plăti contribuţii pentru un contract full-time. Ordinul Ministerului Finanţelor care «clarifică» situaţia contractelor parţiale multiple a fost emis după începutul lunii de aplicabilitate şi are multe neclarităţi. În realitate, ANAF şi ITM au toate pârghiile si informaţiile necesare pentru a desfăşura inspecţii la cei care încalcă legea şi românii nu trebuie să fie consideraţi evazionişti. (...) Remediem aberaţiile din OG 16 din iulie 2022 privind modificarea Codului Fiscal. Guvernul a înţeles să modifice Codul fiscal limitând sumele care pot fi acordate de angajatori în condiţii favorabile de impozitare. Astfel, de la 1 ianuarie 2023 ar urma să fie neimpozabile doar în limita a 33% din salariul de bază sumele de natura contribuţiilor la pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii. Această modificare vine în ciuda numeroaselor iniţiative legislative depuse în Parlament prin care se încearcă dezvoltarea sectorului privat de sănătate. (...) În privinţa salariaţilor din domeniul construcţiilor, industriei alimentare şi agriculturii, Guvernul a înţeles să aducă o modificare Codului fiscal prin care îi lipseşte pe aceştia de predictibilitatea veniturilor. Astfel, potrivit OG 16/2022, în lunile în care angajatorii nu îndeplinesc condiţiile pentru a putea acorda facilităţile fiscale, salariaţii din aceste industrii vor pleca acasă cu salarii nete mai mici cu 20% decât în lunile în care beneficiază de facilităţi. Este inacceptabil pentru un om să plece acasă fără o cincime din salariul său din motive care nu depind de el şi pe care nu le poate controla".
Parlamentarii USR au făcut amendamente de modificare a textelor de mai sus, amendamente ce au trecut de comisia prezidată de Anca Dragu, dar care nu se ştie dacă vor rămâne şi în raportul pe care îl va întocmi comisia avizatoare, adică aceea de buget-finanţe. Conform ordinii de zi postată pe site-ul Senatului, OG 16/2022 va fi dezbătută de Comisia pentru buget-finanţe, bănci şi piaţă de capital în şedinţa de marţi, 13 septembrie 2022, urmând ca raportul cu amendamentele aprobate şi respinse să fie trimis spre dezbatere şi vot plenului pentru şedinţa din 14 septembrie sau 19 septembrie. Potrivit informaţiilor exitente pe site-ul Senatului termenul maxim până când Camera superioară poate vota legea pentru aprobarea OG 16/2022 este 14 octombrie 2022.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
