PREMIERUL VICTOR PONTA: "Nu am ajuns la un acord cu instituţiile financiare internaţionale"

------------

Actualizare 08:00 FMI: România se menţine vulnerabilă la şocuri externe

România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată, potrivit FMI, care arată în acelaşi timp că economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide.

"Ȋn urma crizei mondiale, economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne şi externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenţa a stagnat şi infrastructura publică precară s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie de creştere mai puternică. Ȋn acelaşi timp, România se menţine vulnerabilă la şocuri externe, iar remedierea bilanţurilor nu este încă finalizată. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice - în mod special accelerarea absorbţiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice - de revigorare a reformelor ce trenează în sectorul întreprinderilor ce stat şi rezolvarea moştenirilor lăsate de criză în sectorul financiar", arată o declaraţie a misiunii FMI privind consultările periodice potrivit articolulului IV din statutul instituţiei.

Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de regulă anuale, în contextual unei solicitări de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discuţiilor programelor aflate sub monitorizarea experţilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de către experţi a evoluţiilor economice.

Într-o declaraţie separată transmisă de FMI după misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune că, în pofida progreselor importante înregistrate, unele subiecte rămân deschise şi discuţiile vor continua de la sediile FMI şi Comisiei Europene în săptămânile următoare.

Experţii FMI notează, în declaraţia pribind consultările pe baza articolului IV, că PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică anul trecut, investiţiile rămânând în acest timp modeste. Experţii anticipează o creştere reală a PIB de 2,7% în anul 2015 şi de 2,9% în 2016. Principala forţă motrice a acestei creşteri se preconizează a fi consolidarea consumului privat - pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Pe măsură ce creşterea internă se întăreşte, deficitul de cont curent este prognozat a se mări puţin în acest an. Este probabil ca inflaţia scăzută importată şi un output gap ce se menţine în domeniul negativ să păstreze inflaţia considerabil sub ţinta vizată în cea mai mare parte a anului 2015.

Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabă ca aceasta să fie prea pozitivă. O volatilitate reînnoită pe piaţa financiară mondială sau în zona euro, precum şi o perioadă prelungită de creştere lentă şi inflaţie scăzută în zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei româneşti. Datorită comerţului şi legăturilor financiare relativ limitate cu Rusia şi Ucraina, efectele directe generate de evoluţiile geopolitice ar trebui să fie însă gestionabile. Pe plan intern, în absenţa reformelor atât de necesare, continuarea unei absorbţii slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii, notează experţii FMI.

Creşterea economică potenţială este proiectată în prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimează că impulsionarea substanţială a absorbţiei de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare şi de calitate mai bună ar putea majora această creştere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu.

Romania a continuat să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale. Ȋn ultimii şase ani România s-a bazat în principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ţinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la aşezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă şi la întărirea rezistenţei finanţelor publice. Pe mai departe, politica fiscală va fi ancorată de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

FMI arată că se acumulează însă presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru soluţionarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiţii publice mai eficiente, determinate de o absorbţie mai mare de fonduri UE. Ȋn pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte ţări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, reflectând o irosire a resurselor cheltuite şi o planificare precară pe termen mediu, în pofida unor eforturi ce au fost realizate în scopul mai bune prioritizări a proiectelor.

Totodată, autorităţile îşi propun ca în anii ce urmează să majoreze în mod permanent cheltuielile dedicate armatei şi se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de îmbătrânirea populaţiei precum şi cu obligaţiile contingente generate de hotărârile judecătoreşti referitoare la despăgubiri aferente restituirii proprietăţilor şi la alte plăţi.

Deci, reformele structurale fiscale vor fi esenţiale pentru consolidarea ajustării fiscale. Ȋn mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potenţial în ciuda unor eforturi de îmbunătăţire a administrării fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai bună gestionare şi planificare a cheltuielilor publice şi o mai bună administrare a proiectelor, în vederea eficientizării şi susţinerii unei deplasări în cadrul resurselor bugetare către proiectele finanţate din fonduri UE. Ȋn acelaşi timp, continuarea reformelor în domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sănătăţii. Până când aceste reforme vor produce rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea cotelor de impozitare decât dacă astfel de măsuri sunt integral compensate prin alte măsuri fiscale.

Misiunea susţine adoptarea în continuare de paşi de relaxare în contextul unor anticipaţii inflaţioniste din ce în ce mai scăzute, al unor preţuri la petrol puternic scăzute, al unui output gap persistent negativ şi al relaxării monetare a BCE. Misiunea mai recomandă de asemenea o tranziţie a conduitei de politică monetară către un regim mai integral de ţintire a inflaţiei prin reducerea rolului cursului de schimb în cadrul de politici şi continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobânzii. Aceasta ar putea contribui la întărirea clarităţii semnalelor de politică monetară şi a canalului de transmitere.

Cursul de schimb este în prezent în concordanţă cu principiile fundamentale pe termen lung. Totodată, acoperirea rezervelor este în general adecvată conform celor mai multe unităţi de măsurare a gradului de adecvare a rezervelor. Pe mai departe, misiunea recomandă limitarea intervenţiilor pe piaţa valutară menite să calmeze excesul de volatilitate şi menţinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderată de rezerve în vederea reducerii continue a riscurilor externe.

Progresele amestecate în domeniul reformelor structurale obstrucţionează perspectivele de creştere pe termen mediu ale României. Prevalenţa întreprinderilor de stat (ȊS) ineficiente în sectoarele de transporturi si energie au împiedicat prestarea unor servicii publice de calitate mai bună şi modernizarea infrastructurii. Deşi arieratele ȊS au fost substanţial reduse (cu aproximativ 1 şi jumătate procente din PIB de la finele anului 2012) şi situaţia financiară a unora dintre ȊS mari s-a îmbunătăţit în ultima vreme, slăbiciunea financiară a altora continuă să reprezinte o povară pentru bugetul statului, fie în mod direct prin transferuri, fie în mod indirect, prin venituri nerealizate.

O mai bună guvernanţă corporativă a ȊS, concept ce încă mai trebuie să fie adoptat pe deplin şi care a suferit o înrăutăţire mai ales în anul 2014, ar îmbunătăţi performanţele ȊS şi serviciile pe care acestea le prestează publicului. Ȋn continuare, pentru a reclădi credibilitatea reformelor, se impune implementarea cu stricteţe a principiilor de bună guvernanţă, susţinute de un cadru legal mai puternic şi de un mecanism eficient de asigurare a aplicării cadrului legal.

Ȋmbunătăţirea eficienţei în funcţionare a multor ȊS mari va presupune restructurarea agresivă şi, în unele cazuri, lichidarea. Implicarea sectorului privat prin deţinerea de pachete minoritare sau majoritare de acţiuni constituie de asemenea un instrument util prin care se poate aduce expertiză şi finanţare ş prin care se poate spori şi transparenţa. Ofertele publice iniţiale de succes la trei companii energetice mari arată calea de urmat pentru un rol mai puternic pe care trebuie să îl joace capitalul privat în viitor. Sectorul de transporturi însă trebuie să recupereze rapida întârzierea faţă de aceste evoluţii.

România trebuie de asemenea să construiască pe progresele înregistrate în îmbunătăţirea politicii de preţuri în sectorul energetic. Dereglementarea pieţei gazelor şi electricităţii pentru consumatorii industriali reprezintă o realizare majoră. Aceasta ar trebui urmată de reînceperea procesului de dereglementare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici, asigurând în acelaşi timp sprijin suplimentar celor mai vulnerabili consumatori.

Impulsionarea perspectivelor de creştere pe termen mediu mai presupune şi continuarea eforturilor de încurajare a unei mai mari participări pe piaţa muncii. Accentul ar trebui pus pe tineri, pe cei cu calificare slabă şi pe femei, categorii în rândul cărora participarea pe piaţa formală a muncii este mult sub nivelul mediei UE. Printre măsurile recomandate se numără implementarea noilor programe de pregătire vocaţională, menţinerea competitivităţii salariale pentru cei cu salarii mici prin intermediul unor majorări moderate ale salariului minim şi prin reducerea în continuare a taxării muncii pentru categoriile cu venituri mici prin măsuri ţintite, finanţate preferabil prin măsuri de lărgire a bazei.

Sectorul bancar continuă să menţină rezerve suficiente de capital, de lichiditate şi de provizionare şi calitatea activelor s-a îmbunătăţit. Ca urmare a unui plan de acţiune cuprinzător al BNR, împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor dar procesul de reparare a bilanţurilor băncilor nu este încă finalizat. Băncile au eliminat de asemenea ecartul de provizionare, ajungând cu acoperirea la un nivel prudent. Testele de stress ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adiţional. Presiunile determinate de aprecierea francului elveţian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, dată fiind ponderea redusă a împrumuturilor în franci elveţieni. Misiunea a încurajat restructurarea voluntară bilaterală, cu luarea în considerare a capacitatea de rambursare a împrumutului de către debitor.

Reîntinerirea intermedierii financiare continuă să rămână o provocare. Procesul de deleveraging din partea băncilor străine (scăderea investiţiilor) a încetinit dar conjugat cu alţi factori pe parte de ofertă a ţinut pe loc relansarea creşterii creditului. Pe partea cererii, penuria de împrumuturi bancabile şi gradul relativ mare de îndatorare al IMM-urilor au contribuit la creşterea negativă a creditului de la mijlocul anului 2013. Asigurarea posibilităţilor de finanţare bancară pe termen lung - inclusiv prin adoptarea legii obligaţiunilor garantate - şi consolidarea instrumentelor de sprijin existente pentru creditarea IMM-urilor ar favoriza intermedierea, în asociere cu rate ale dobânzilor situate la minime record şi cu redresarea permanentă a economiei.

România se găseşte în procesul de modernizarea a regimului insolvenţei dar încă nu există toate elementele care să asigure eficacitatea acestuia. Noua lege a insolvenţei companiilor încă mai trebuie testată. Ȋnainte de adoptarea unei nou legi a insolvenţei persoanelor fizice trebuie realizată o analiză de impact şi o consultare cu toate părţile implicate şi trebuie creat tot suportul instituţional necesar. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru şi ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăţilor, mai notează FMI.

Sectorul financiar nebancar şi supraveghetorul acestuia se confruntă cu provocări majore. Există o iniţiativă de eliminare a barierelor din calea dezvoltării pieţei de capital, legea revizuită a pieţei de capital nefiind încă adoptată. Totodată, piaţa asigurărilor este tulburată de probleme de insolvenţă şi de slabe practici de activitate ce trebuie abordate cu fermitate de autoritatea de supraveghere în domeniu, se mai spune în declaraţia FMI privind consultările pe baza articolului IV.

Opiniile exprimate în declaraţie sunt cele ale experţilor FMI, nereprezentând neapărat poziţia Comitetului Director al FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale misiunii, experţii vor elabora un raport care, condiţionat de aprobarea conducerii, va fi prezentat Comitetului Director al FMI spre discuţii şi adoptarea unei decizii.

(Alexandru Costea)

------------

Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri, din aprilie, şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat ieri premierul Victor Ponta.

El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.

Premierul Victor Ponta a spus: "Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie, care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative".

Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România, conducând-l spre "panta de închidere".

Premierul a spus: "Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent".

El a precizat că este nevoie de sprijin politic, inclusiv din partea opoziţiei, pentru această abordare, dar şi de un management mai performant şi înţelegere din partea sindicatelor celor două companii energetice, sindicate care ar trebui să nu mai insiste pentru majorări salariale în actualul context financiar al companiilor.

Premierul a menţionat: "Oricum acordul nostru cu FMI încetează în septembrie. Important este ca, în septembrie, să vedem exact cât am realizat din ceea ce ne-am propus. În aprilie şi, după aceea, în iunie, când este ultima vizită, tragem linie şi vedem câte lucruri am realizat. Cele mai multe le-am realizat. Ca să semnăm azi (n.r. ieri) o scrisoare, trebuia să fim de acord să creştem preţul gazului de la 53 la 62 şi să băgăm Hunedoara şi Oltenia în restructurare, ca să mă exprim politicos. Nu credem că e bine pentru România să facem chestia asta, motiv pentru care nu am semnat scrisoarea, dar acordul este în vigoare. Sper, ca şi în trecut, să se dovedească că am avut noi dreptate".

Victor Ponta a spus că acordul României cu FMI, BM şi CE nu este rupt şi că situaţia "nu este foarte rea", fiind vorba doar de două puncte cu abordări diferite.

Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.

• Ponta: "FMI şi CE nu vor fi de acord niciodată cu reducerea TVA"

Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială nu vor fi niciodată de acord cu reducerea TVA, anunţată ca intenţie pentru anul viitor, dar astfel de decizii revin exclusiv în atribuţia Guvernului, a declarat Victor Ponta.

Premieurl a spus: "Până la urmă, deciziile importante de politică economică şi fiscală le ia Guvernul şi statul respectiv. Ei vin doar să vadă dacă, în urma acestor măsuri, România îşi respectă ţintele de deficit şi respectă disciplina la nivel european. Politicile economice le facem noi, nu le fac dânşii. Dânşii doar propun anumite lucruri, dar decizia ne aparţine nouă, că noi răspundem în faţa oamenilor".

Guvernul a anunţat recent că obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, să fie redusă taxa pe valoarea adăugată (TVA) la toate produsele, fiind posibilă reducerea generală a TVA cu până la trei puncte procentuale.

• Viorel Ştefan (PSD): "Acordul cu FMI, BM şi CE este suspendat temporar, până se găsesc soluţii"

Preşedintele Comisiei de Buget-finanţe-bănci din Cameră, deputatul PSD Viorel Ştefan, a declarat, luni, că acordul cu FMI, BM şi CE este suspendat temporar, până se găsesc soluţii la nivel de experţi la problemele care nu au fost armonizate.

"Această misiune (a FMI, n.r.) se va solda cu o notă a experţilor instituţiilor financiare, care îşi vor prezenta punctul de vedere în clar în legătură cu ce trebuie făcut în aceste domenii, urmând ca la nivel de experţi să se pregătească soluţii care se vor armoniza în perioada următoare", a spus Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI, BM şi CE cu deputaţii membri ai Comisiei de Buget- finanţe-bănci.

"Altfel spus, acordul în sine rămâne în vigoare, iar faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii Guvernului cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate în interiorul acestei misiuni", a adăugat Viorel Ştefan.

El a arătat că acordul rămâne în aceeaşi stare de suspendare de la jumătatea anului trecut, până se găsesc soluţii.

Viorel Ştefan a mai arătat că reprezentanţii instituţiilor internaţionale solicită ca România să revină la graficul la care s-a anagajat în privinţa creşterii preţurilor la gazele naturale şi care a fost suspendat la jumătatea anului trecut.

Deputatul PSD a mai spus: "De fapt, este un angajament mai vechi, nu este o noutate ceea ce solicită reprezentanţii instituţiilor internaţionale: revenirea la graficul la care România s-a angajat mai demult şi care a fost suspendat de la jumătatea anului trecut. Ori este o decizie care presupune expertize mai ample şi ar fi fost incorect ca acum să se tranşeze aceste chestiuni doar din unicul interes de a avea o scrisoare de intenţie".

Viorel Ştefan, a spus, ieri, că miza acordului cu FMI nu constă în a accesa bani de la Fond, ci în a beneficia de expertiza instituţiilor financiare.

"România este o mireasă curtată pe piaţa financiară internaţională. Nu este o miză să accesăm banii Fondului, indiferent dacă se semnează sau nu scrisoarea de intenţie. Miza e să beneficiem de expertiza acestor instituţii, nu să accesăm bani", a spus Viorel Ştefan.

El a arătat că, în caz de criză financiară internă sau externă, România are un buffer care poate acoperi timp de şase luni necesităţile de finanţare.

Viorel Ştefan a spus că există şi "soluţii româneşti" la problemele existente şi că FMI, BM şi CE nu deţin adevărul absolut.

• Vâlcov: "Nu vom ieşi pe pieţele externe de împrumut în prima jumătate a anului"

Ţara noastră nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări, a declarat ieri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, menţionând că execuţia bugetară pentru ianuarie arată un excedent de 3,54 miliarde lei, reprezentând 0,5% din PIB.

Darius Vâlcov a spus: "Chiar am discutat şi până la sfârşitul anului ne permitem să reducem acel buffer pe care anul trecut vi-l prezentam că a ajuns la 7 miliarde (euro - n.r.). România, cel puţin pe piaţa externă, în prima jumătate a anului nu va solicita niciun împrumut, iar pentru a doua jumătate, dacă condiţiile din piaţă sunt extrem de favorabile, şi aici ne referim la sub 2,5% dobândă în valută la termen de peste 10 ani, atunci ne putem gândi. Dar deja suntem în situaţia că, după prima lună a anului, România are un excedent bugetar de 3,54 miliarde lei".

Anul 2014 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 1,85% din PIB, sub ţinta planificată de 1,97% din PIB. Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar cash de 1,83% din PIB.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara la finele lunii ianuarie că România intenţionează să emită eurobonduri pe pieţele externe în februarie-martie, iar discuţia despre conversia creditelor în franci la cursul istoric ar putea avea ca impact creşterea CDS, ceea ce ar însemna costuri mari la o emisiune de 1 miliard de euro.

CDS (credit default swap) reprezintă costul asigurării datoriilor României împotriva riscurilor de neplată.

La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România intenţionează să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în prima jumătate a acestui an şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste 10 ani.

Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în acest an până la 40 de miliarde de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40,56 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.