Presa 2005 - scădere vizibilă a presiunilor politice

• Interes scăzut al patronilor de media şi al editorilor faţă de normele profesionale

• Oameni de afaceri şi politicieni preiau controlul asupra instituţiilor media şi le folosesc pentru propriile interese

Presiunile politice asupra presei au scăzut, dar jurnaliştii şi instituţiile media continuă să fie hărţuite şi tîrîte prin tribunale, relevă raportul FreeEx asupra libertăţii presei în România pe anul 2005 dat ieri publicităţii. Conform raportului redactat în cadrul programului derulat de Agenţia de monitorizare a presei - Academia Caţavencu (AMP), o dată cu noul regim politic, anul 2005 a adus şi cîteva schimbări pozitive pe piaţa de media.

S-a constatat că presiunile politice asupra instituţiilor media au scăzut vizibil, mai ales la nivel naţional şi în cazul instituţiilor publice de radio şi televiziune.

Guvernul actual, spune raportul, citat de Rompres, nu manifestă aceeaşi obsesie pentru propria sa imagine ca cel anterior şi nu dă semne că ar avea un plan de manipulare a presei în favoarea sa. Dimpotrivă, el a arătat că are voinţa politică de a elimina două instrumente majore folosite de fosta conducere pentru a "cumpăra" presa, publicitatea de stat şi reeşalonarea datoriilor fiscale ale companiilor media.

Analizele efectuate de AMP arată că, în buletinele de ştiri difuzate de posturile de televiziune, au reapărut ştirile critice faţă de puterea politică. Televiziunea publică, subliniază raportul, îşi recîştigă credibilitatea prin difuzarea de ştiri echilibrate, din care nu lipsesc informaţiile critice la adresa puterii.

Acelaşi raport menţionează că, din semnalele primite de la jurnaliştii din ţară, situaţia presei la nivel local nu s-a schimbat semnificativ, numeroşi politicieni şi multe dintre autorităţile locale demonstrînd "o lipsă de înţelegere şi respect faţă de rolul presei". Odată cu scăderea presiunii politice asupra presei au ieşit la iveală, în schimb, problemele interne ale acesteia.

Echipa FreeEx, Liana Ganea şi Răzvan Martin, a constatat că problemele sînt legate în special de interesul scăzut al patronilor de media şi al editorilor faţă de normele profesionale, de nivelul scăzut de profesionalism al jurnaliştilor şi de lipsa transparenţei acţionariatului de media şi a surselor de venit din presă.

Privitor la ultima problemă, Cristian Ghinea a anunţat, cu prilejul mesei rotunde prilejuite de prezentarea publică a proiectului, că Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) intenţionează să lanseze, pe data de 3 mai, un site care va conţine structura acţionariatului tuturor instituţiilor media din ţară.

Raportul mai menţionează că o altă mare problemă cu care se confruntă media românească este procesul prin care oameni de afaceri şi politicieni preiau controlul asupra instituţiilor media şi le folosesc pentru propriile interese politice sau economice.

"E o problemă care devine tot mai ameninţătoare în contextul procesului de concentrare a presei media ce se desfăşoară în prezent", relevă raportul. Deşi numărul şi intensitatea atacurilor directe şi brutale asupra jurnaliştilor a scăzut faţă de anii trecuţi, cercetarea AMP arată că politicienii şi oamenii de afaceri au continuat să agreseze, verbal şi fizic, jurnaliştii.

Referitor la drepturile jurnaliştilor, raportul arată că una dintre cele mai frecvente încălcări o reprezintă împiedicarea accesului la informaţiile publice de către administraţie şi instituţiile publice, la toate nivelele.