Preşedintele eston promulgă legea care limitează dreptul de vot pentru rezidenţii ruşi

Preşedintele eston Alar Karis a promulgat miercuri amendamentul constituţional care le interzice cetăţenilor non-europeni să participe la alegerile locale, o măsură ce vizează în special puternica minoritate rusă din această ţară baltică, potrivit AFP, care transmite cele ce urmează.

O largă majoritate de deputaţi estoni a votat acest amendament la 26 martie, un semn al preocupărilor în creştere în materie de securitate în această ţară după invazia rusă din Ucraina în februarie 2022.

'Preşedintele Alar Karis a promulgat legea privind amendarea Constituţiei Republicii Estonia care abrogă dreptul de vot la alegerile locale pentru cetăţenii din ţări terţe care au reşedinţa în Estonia', indică preşedinţia estonă într-un comunicat.

Şeful statului a semnat amendamentul în pofida rezervelor pe care le exprimase în trecut, reiterându-şi totuşi preocuparea pentru menţinerea 'unităţii societăţii estone'.

'Este la fel de important ca persoanele care şi-au pierdut dreptul la vot să nu creadă că statul a decis să le excludă din viaţa societăţii sau că le consideră doar un risc la adresa securităţii naţionale', afirmă preşedinţia în comunicatul său.

Noua măsură îi vizează în primul rând pe cei 80.000 de cetăţeni ruşi, dintre care peste 65.000 au vârsta de vot, care locuiesc în această fostă republică sovietică vecină cu Rusia, ce şi-a redobândit independenţa în 1991.

Estonia are o populaţie de 1,3 milioane de locuitori, între care aproximativ 973.000 sunt cetăţeni cu drept de vot.

Persoanele cu reşedinţa permanentă în Estonia, precum şi cele provenind din ţări din afara UE, au avut anterior dreptul constituţional de a vota la alegerile locale, dar nu şi la alegerile parlamentare.

Relaţiile între Moscova şi cele trei state baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - s-au înrăutăţit pe fondul tensiunilor în creştere între Rusia şi Occident.

Atât Estonia, cât şi Letonia au importante minorităţi rusofone care sunt de multe ori în dezacord cu guvernele naţionale, stârnind îngrijorări că Moscova ar putea încerca să exploateze aceste divergenţe pentru a destabiliza respectivele ţări, membre ale UE şi NATO, potrivit sursei citate.

Atunci când Estonia a obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre locuitorii săi erau imigranţi din alte republici sovietice.