Preşedintele Iohannis a reiterat la Consiliul European necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, la reuniunea Consiliului European care a avut loc, joi, la Bruxelles, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei, pronunţându-se pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii Europene în vederea descurajării acţiunilor Federaţiei Ruse, conform Agerpres.

"În domeniul securităţii şi al apărării, dezbaterea liderilor UE a avut ca obiectiv ghidarea procesului de elaborare a Busolei Strategice. Documentul, care urmează să fie andosat la nivelul Consiliului European în luna martie 2022, va stabili o viziune strategică comună pentru deceniul următor, prin utilizarea eficientă a instrumentarului UE, pe fundalul creşterii instabilităţii la nivel global, al competiţiei geostrategice sporite şi al ameninţărilor de securitate complexe. În cadrul reuniunii, a fost reiterat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, fiind sprijinită consolidarea parteneriatului strategic UE-NATO, relaţia transatlantică şi cooperarea UE-NATO fiind esenţiale pentru asigurarea securităţii. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa Busolei Strategice pentru consolidarea profilului Uniunii Europene ca actor relevant şi credibil în zona de securitate. Preşedintele României a reiterat, în cadrul intervenţiei sale, necesitatea consolidării securităţii şi apărării în zona Mării Negre şi a susţinut importanţa cooperării UE-NATO, cu evitarea duplicărilor, precum şi rolul central al parteneriatului transatlantic", arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte aspectele externe ale migraţiei, Consiliul European a solicitat operaţionalizarea şi implementarea fără întârziere a Planurilor de Acţiune pentru statele de origine şi tranzit şi a solicitat Comisiei să asigure finanţarea adecvată. În vederea combaterii tentativelor unor state terţe de instrumentalizare a migranţilor în scopuri politice, liderii au susţinut dezvoltarea unor noi instrumente, precum şi adoptarea de măsuri împotriva operatorilor de transport implicaţi în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranţi pe teritoriul Uniunii. Consiliul European a condamnat cu fermitate instrumentalizarea migranţilor şi a refugiaţilor de către regimul de la Minsk, precum şi criza umanitară generată. Şefii de stat şi de guvern din statele membre UE au subliniat importanţa protejării eficiente a frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea cadrului legislativ european, şi au insistat pe implementarea fără întârziere a măsurilor restrictive şi pregătirea unor măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.

Preşedintele Iohannis a subliniat că situaţia trebuie monitorizată în continuare şi a susţinut o abordare mai coordonată şi strategică pentru a răspunde la astfel de ameninţări hibride, în coordonare cu NATO. Şeful statului a pledat pentru continuarea demersurilor faţă de statele terţe de origine şi tranzit, inclusiv ca parte a eforturilor generale de gestionare a migraţiei ilegale, arătând că protecţia graniţelor externe ale Uniunii rămâne prioritară, iar Agenţiile UE trebuie să fie pregătite să sprijine statele membre. El a evidenţiat importanţa continuării sprijinului UE pentru societatea civilă şi opoziţia democrată din Belarus.

Consiliul European a subliniat, cu privire la situaţia din Ucraina, necesitatea reducerii de urgenţă de către Rusia a tensiunilor cauzate de consolidarea prezenţei sale militare la graniţa cu Ucraina şi de retorica sa agresivă. Liderii europeni au reiterat sprijinul deplin faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind că orice agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecinţe majore şi costuri severe, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii strategici. Consiliul European a încurajat eforturile diplomatice şi a reafirmat sprijinul său pentru formatul Normandia în vederea implementării depline a Acordurilor de la Minsk.

"În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare faţă de înrăutăţirea situaţiei de securitate de la graniţele Ucrainei şi s-a pronunţat pentru un răspuns unitar şi ferm din partea Uniunii în vederea descurajării acţiunilor agresive şi imprevizibile ale Federaţiei Ruse, susţinând pregătirea unor opţiuni de răspuns rapid, inclusiv impunerea de sancţiuni", arată Administraţia Prezidenţială.

Liderii europeni au agreat continuarea eforturilor de coordonare la nivelul Uniunii pentru a răspunde evoluţiilor legate de pandemie, pe baza datelor ştiinţifice disponibile şi a unor criterii obiective, care să nu submineze funcţionarea Pieţei Unice sau să nu pericliteze libera circulaţie în interiorul Uniunii. A fost subliniată şi importanţa vitală a procesului de vaccinare în combaterea pandemiei, inclusiv prin administrarea urgentă a dozelor de rapel (booster) şi a fost reiterată importanţa deosebită a contracarării fenomenului dezinformării, care continuă să fie unul dintre principalele motive ale refuzului vaccinării. Liderii UE au susţinut o abordare coordonată pentru stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului digital al UE privind COVID-19.

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, Consiliul European a evidenţiat angajamentul Uniunii de a contribui la atingerea unui nivel optim de vaccinare la nivel global, prin exportul şi distribuirea de vaccinuri şi materiale auxiliare către statele aflate în nevoie, mai ales către Africa, prin intermediul mecanismului COVAX sau pe baze bilaterale.

Referitor la gestionarea crizelor şi rezilienţa faţă de acestea, Consiliul European a făcut o evaluare a pregătirii Uniunii şi a solicitat consolidarea mecanismelor de răspuns.

Liderii europeni au discutat situaţia preţurilor la energie şi diversele aspecte legate de funcţionarea pieţei în acestor sector, luând notă de rapoartele preliminare pregătite de Agenţia UE pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) şi de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) asupra funcţionării pieţelor europene de electricitate, gaz şi certificate de emisii. A fost abordată şi viitoarea propunere a Comisiei Europene (CE) privind regulile de finanţare sustenabilă (taxonomia). CE şi Consiliul UE urmează să monitorizeze cu atenţie evoluţiile pe piaţa energiei, iar Consiliul European va reveni asupra acestora.

În acest context, preşedintele Iohannis şi-a exprimat preocuparea faţă de nivelul ridicat al preţurilor la energie şi a evidenţiat impactul semnificativ al acestora asupra consumatorilor vulnerabili şi a mediului de afaceri, mai ales în contextul redresării economice, dar şi al sezonului rece. Şeful statului a solicitat CE să finalizeze evaluarea privind cauzele creşterii preţurilor la energie, arătând, în plus, că, pe termen mediu, este nevoie de o analiză atentă a modului de îmbunătăţire a cadrului legislativ al pieţei de energie, astfel încât consumatorii să plătească un preţ corect pentru energie.

Preşedintele Iohannis a reamintit importanţa vitală a gazului şi a energiei nucleare pentru România în asigurarea securităţii energetice, a accesului la energie la preţuri accesibile şi a unei tranziţii energetice echitabile. El a reiterat necesitatea publicării de către Comisia Europeană, cât mai curând posibil, a Actului Delegat privind regulile de finanţare sustenabilă (taxonomia), care să includă energia nucleară şi gazul natural pentru a facilita realizarea unei tranziţii energetice fezabile.

Şeful statului a salutat noul pachet legislativ al Comisiei Europene în domeniul gazelor naturale, adoptat miercuri, prin care se propune un mecanism voluntar de achiziţie în comun a unor stocuri strategice de gaze naturale, care să fie utilizate în caz de urgenţă, ca răspuns la creşterea preţurilor la energie.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat în favoarea unei analize aprofundate a modului de stabilire şi funcţionare a unui asemenea sistem la nivel european, inclusiv din perspectiva impactului asupra preţurilor.

Liderii europeni au lansat dezbaterea strategică pentru pregătirea Summitului UE - Uniunea Africană din februarie 2022 şi au analizat situaţia din Etiopia, exprimând sprijin pentru eforturile de mediere ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Africane.

Reuniunea Consiliului European a fost urmată de lucrările Summitului Euro în format extins. Cu această ocazie, liderii europeni au abordat situaţia economică la nivel european şi au evaluat progresele Uniunii Bancare şi ale Uniunii Pieţelor de Capital. Totodată, liderii europeni au adoptat o Declaraţie a Summitului care reiterează angajamentul UE de asigurare a unui răspuns economic puternic, rapid şi coordonat pentru derularea unui proces solid de redresare după criza determinată de pandemia de COVID-19.

Prin Declaraţia adoptată, liderii europeni arată că finalizarea Uniunii bancare, precum şi promovarea unei Uniuni a pieţelor de capital profunde, integrate şi pe deplin funcţionale sunt esenţiale pentru a asigura un sistem financiar stabil, pentru a sprijini competitivitatea UE şi pentru a canaliza finanţarea necesară pentru tranziţia verde şi digitală, punând bazele prosperităţii UE în următoarele decenii.