Preşedintele Klaus Iohannis, mesaj către generaţiile viitoare, de Ziua Naţională a Victimelor Holocaustului

"Rememorarea acelei negre perioade şi a cumplitelor tragedii prin care au trecut sute de mii de evrei români care au cunoscut deportarea, foametea, condiţiile inumane din lagăre, boala şi frigul, suferinţele agonizante reprezintă o probă a asumării trecutului şi un îndemn de a nu uita istoria. În acelaşi timp, în această zi reafirm angajamentul statului român faţă de valorile democratice şi faţă de preţuirea demnităţii umane. Memoria victimelor, poveştile supravieţuitorilor şi ale urmaşilor acestora ne ajută să cunoaştem consecinţele antisemitismului şi ale urii şi să transmitem adevărul istoric mai departe, împreună cu convingerea că astfel de atrocităţi nu trebuie să mai fie permise şi că întotdeauna vor exista persoane care vor refuza să pactizeze cu răul şi vor lupta cu toate forţele pentru ca viaţa, demnitatea şi integritatea să primeze. Din păcate, terorismul, ura, violenţa, dezinformarea şi discursul instigator la ură capătă din nou amploare şi este responsabilitatea generaţiilor de astăzi să le stopeze", a comunicat Preşedintele ţării în mesajul prezentat de consilierul de stat Cătălina Galer, la evenimentul organizat la Memorialul Holocaustului din Bucureşti, relatează Agerpres.

Klaus Iohannis aduce, cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, un pios omagiu memoriei tuturor victimelor şi îşi exprimă compasiunea faţă de supravieţuitori şi de rudele acestora, onorându-i pe cei care, riscându-şi viaţa, i-au salvat de la moarte şi i-au ajutat pe cei prigoniţi.

El precizează că, în cei 20 de ani de când se marchează Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, ţara noastră şi-a asumat responsabilitatea pe care a avut-o în timpul Holocaustului şi a devenit un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte promovarea memoriei acelei cumplite perioade.

"România a construit un cadru legislativ care adoptă definirea antisemitismului aşa cum a fost ea propusă de Alianţa Internaţională de Comemorare a Holocaustului, prin care sunt interzise organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist şi xenofob, şi a adoptat şi strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură. Introducerea materiei "Istoria Evreilor. Holocaustul", precum şi realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului din România vor contribui la însuşirea lecţiei dureroase a trecutului, astfel încât să fim mereu vigilenţi pentru a nu permite răului să se răspândească, iar derapajele de orice fel, intoleranţa şi discriminarea să fie condamnate şi sancţionate. Parteneriatele între societatea civilă şi autorităţile publice centrale şi locale au un rol esenţial în consolidarea democraţiei şi în recunoaşterea, pe plan internaţional, a eforturilor şi a demersurilor României de prezervare a memoriei Holocaustului şi de profilare ca o ţară ancorată în respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale", subliniază şeful statului.

Preşedintele Iohannis a amintit că, în timpul celor două mandate, a susţinut constant necesitatea cunoaşterii adevărului şi a promovat memoria victimelor Holocaustului, precum şi importanţa educării tinerelor generaţii în spiritul unor principii sănătoase, pentru ca asemenea atrocităţi să nu mai aibă loc vreodată.

"Solidaritatea, toleranţa, empatia, preţuirea diversităţii, grija faţă de semeni şi respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale constituie temelia pe care se dezvoltă şi se consolidează orice democraţie şi reprezintă elemente esenţiale prin care putem preveni şi combate ura şi discriminarea, care pot lovi sufletul unei întregi naţiuni", a declarat Iohannis.