Creşterea economică bazată pe consum nu este una durabilă şi poate să ducă, foarte rapid, către o criză, odată ce condiţiile care permit această majorare a consumului, respectiv creşterea salariilor, se plafonează, ca urmare a imposibilităţii firmelor de a plăti mai mult, statul rămânând la creşteri discreţionare, care creează, apoi, probleme serioase la bugetul de stat, respectiv deficit bugetar, ne-a declarat, ieri, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care, tot ieri, Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat datele oficiale privind volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, care s-a majorat cu 5,4%, ca serie brută, şi cu 5,9%, ca serie ajustată sezonier, în primele zece luni ale anului curent, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2017.
Preşedintele PIAROM a explicat: "Este firesc ca oamenii să îşi dorească bunuri şi servicii, dar dacă se stimulează excesiv consumul prin pârghia veniturilor nelegate de productivitate, calitate şi competenţă, evident că se creează o vulnerabilitate a economiei româneşti. Este cert, însă, că oamenii au înţeles asta, având în vedere că această creştere a veniturilor nu a mai dus la o explozie a consumului, anul trecut faţă de 2016 (se majorase, la un moment dat, cu circa 13%). Se vede că oamenii sunt mai atenţi atunci când cheltuie banii şi au crescut şi depozitele, ceea ce arată că lumea a devenit, cumva, mai conştientă de pericolul de a intra în recesiune şi de a se afla în imposibilitatea de a-şi plăti dările etc.
Pe de altă parte, a crescut inflaţia. Cererea de bunuri şi servicii nu a fost acoperită de oferta internă de produse şi atunci am importat şi s-a deteriorat balanţa comercială. Evident că, dacă tu ai mărit nişte preţuri administrate (în principiu energie, combustibili) unele produse au putut să absoarbă în marja lor de profit aceste creşteri, dar altele nu şi atunci le-au transferat în preţuri".
Cristian Pârvan ne-a mai spus că patronatele susţin îngheţarea salariilor în administraţia publică pe fondul concurenţei absolut neloiale făcute de creşterea agresivă a salariilor de la stat, comparativ cu cele din producţie, iar statistica arată că anul acesta, faţă de 2017, salariile de la stat au crescut, în medie, cu 24%, în timp ce privatul nu a putut mai mult de 11%.
În ceea ce priveşte anul 2019, domnul Pârvan spune că "incertitudinea" este mare, iar fapul că nu s-au făcut investiţii publice în ultimii trei ani adânceşte nesiguranţele mediului de afaceri şi îl face să ezite în a mai face investiţii.
"De asemenea, nu se mai prevede, deocamdată, un efort investiţional având în vedere că lipseşte şi forţa de muncă. Lipsa de investiţii este o ameninţare a premiselor de creştere economică, atât pentru anul viitor, cât şi pentru perioada următoare, iar asta arată o atmosferă de neîncredere în viitorul economiei, ceea ce este foarte grav. Există, însă, şi nişte factori europeni şi globali, care se reflectă şi la noi. Având în vedere că 72% din exporturile noastre merg în UE, dacă UE are probleme în relaţiile economice globale, automat ele se vor resimţi şi în România", a adăugat domnia sa.
• INS: "Creştere cu 2,9% a volumului cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul în octombrie, faţă de septembrie"
INS a transmis, ieri, că volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut pe ansamblu cu 2,9%, în luna octombrie a acestui an, ca serie brută, comparativ cu luna precedentă. Această majorare se datorează creşterilor din vânzările de produse nealimentare (+5,1%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,8%) şi din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,5%).
Potrivit datelor publicate de INS, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut pe ansamblu cu 1,3%, în octombrie 2018, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu luna precedentă. Aceasta este urmarea creşterilor din vânzările de produse nealimentare (+1,6%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,5%) şi din vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,5%).
În octombrie 2018, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, s-a majorat cu 6,6% faţă de aceeaşi lună din 2017, pe fondul creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+11,1%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,6%) şi la vânzările de produse nealimentare (+4,8%), mai arată datele statistice.
INS mai arată: "Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat în luna octombrie 2018 o creştere cu 5,1%, faţă de luna octombrie 2017, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+8,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,8%) şi la vânzările de produse nealimentare (+3,1%)".
În perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2018, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), s-a majorat cu 5,4%, faţă de perioada similară a anului trecut, ca serie brută, datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,4%), vânzărilor de produse nealimentare (+6,0%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,9%), conform datelor statistice.
În comunicat se mai precizează: "Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2018, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a crescut cu 5,9%, comparativ cu acelaşi interval din 2017".
Majorarea se datorează creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+6,8%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate +3,5%), menţionează INS.
În ceea ce priveşte evaziunea fiscală şi munca nefiscalizată, preşedintele PIAROM ne-a spus: "Piaţa neagră, şi munca la negru, nu vor putea fi niciodată desfiinţate, dar trebuie ca statul să creeze instrumente prin care să descurajeze aceste practici (prin sancţiuni şi prin măsuri administrative prin care să îi determine pe oameni să renunţe la acest tip de practică - bonusuri la sănătate etc.). Omul trebuie să fie interesat şi realmente răsplătit pentru faptul că e corect cu sistemul public, dar în cazul în care comunicarea dintre oameni şi stat nu va fi una facilă, ei vor alege să nu plătească, deşi sunt mulţi care vor să plătească şi să nu aibă bătăi de cap. Au fost majorate salariile la stat, dar care sector, de stat, de la noi din ţară, funcţionează corect? Şi Finlanda acuza creşterea permanentă a calităţii, dar în fiecare an aveau servicii publice mai bune. La noi care sector merge mai bine? Este evident că, în situaţia asta, toată lumea este împinsă să se descurce, dar trebuie să analizăm de ce ajungem în situaţia asta. Nu există stat în lume în care să nu existe deloc munca nefiscalizată, dar situaţia este ţinută sub control".
--------
Majorarea salariului minim continuă să fie o problemă pentru antreprenori, susţine Cristian Pârvan.
Preşedintele PIAROM ne-a explicat: "Majorarea salariului minim continuă să fie o problemă pentru mediul de afaceri pentru că forţează toată grila de salarizare. Este adevărat că salariile nu vor creşte cu mult, dar sunt 100 de lei în plus, nu în minus. Mai mult, cei care au competenţe mai ridicate vor avea, şi ei, pretenţia la salarii mai mari, ceea ce este normal, atât timp cât cei care au competenţe inferioare vor fi aduşi la acelaşi nivel de salarizare. Salariul minim diferenţiat în func-ţie de vechime şi studii superioare este o altă bazaconie pentru că, în felul acesta, salariaţii care prestează aceeaşi muncă, în acelaşi loc, sunt remuneraţi diferit şi, evident, că antreprenorul va fi obligat să le crească salariul. Problema este că sistemul acesta al salariului minim diferenţiat nu s-a gândit corect şi le creează companiilor probleme la care legiuitorul nu s-a gândit".