Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, primită la Palatul Victoria

Actualizare - Maia Sandu a fost primită la Palatul Victoria

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost primită, astăzi, la Palatul Victoria, de prim-ministrul Nicolae Ciucă, în cadrul vizitei oficiale pe care aceasta o efectuează în România, conform Agerpres.

Cei doi înalţi oficiali vor avea o întrevedere, potrivit programului anunţat de Guvern.

---

Actualizare - MAIA SANDU: "Războiul a destabilizat piaţa energetică şi cu ea securitatea energetică a Moldovei"

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri, la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, că războiul a destabilizat piaţa energetică şi cu ea securitatea energetică a Moldovei. Ea a arătat că Moldova vrea să cumpere gaze din România şi este nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând, pentru a se asigura că oamenii nu vor îngheţa la iarnă şi pentru a ţine stabilitatea socială în ţară.

"În februarie, Guvernele ţărilor noastre au avut o şedinţă comună care a pus bazele mai multor proiecte bilaterale importante. În iunie, şi Parlamentele s-au convocat într-o şedinţă comună iar cooperarea dintre comisiile parlamentare este la fel, una foarte bună. Sunt convinsă că dialogul dintre instituţiile noastre se va intensifica şi mai mutl, pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea aderării la UE", a spus preşedintele Republicii Moldova.

Maia Sandu a mai arătat că "experienţa României în acest domeniu le va fi foarte utilă".

"Vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi sprijin în demersul nostrul european. Suntem foarte recunoscători pentru rolul României la toate etapele de pregătire a deciziei din 23 iunie şi pentru vocea României care a răsunat puternică, la Bruxelles, în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la UE", a afirmat Maia Sandu.

Preşedintele Republicii Moldova a precizat că "integrarea europeană va înseamna pentru Moldova consolidarea unei societăţi ghidate de supremaţia legii şi de respectarea drepturilor tuturor oamenilor, aderarea la cea mai bogată şi prosperă piaţă, investiţii şi noi oportunităţi pentru cetăţeni".

"Sprijinul României este cu atît mai preţios cu cât el vine atunci când îl aşteptăm mai mult", a spus preşedintele Maia Sandu, arătând că de mai bine de 5 luni trăiesc cu ororile războiului, alături". "Războiul Rusiei asupra Ucrainei a aruncat regiunea noastră în incertitudine. Moldova este, după Ucraina, ţara cea mai afectată de război. Războiul a destabilizat piaţa energetică şi cu ea securitatea energetică a Moldovei", a spus Maia Sandu în declaraţie.

Preşedintele Republicii Moldova a declarat că "inflaţia record, datorată în special creşterii bruşte a preţurilor la energie şi carburanţi, afectează capacitatea de cumpărare a cetăţenilor noştri şi pune presiune mare pe producători, mulţi dintre care au pierdut şi pieţele de desfacere din est".

"În acest an, suntem loviţi şi de secetă care pune în pericol munca agriculturorilor. Combinaţia de crize cu care se confruntă acum Republica Moldova este o povară grea pentru ţara mea, o povară pe care nu o putem duce singură. Apreciem rolul României care, alături de Germania şi Franţa, a cofondat platforma de sprijin pentru Moldova, în cadrul căreia partenerii noştri de dezvoltare din toată lumea ne oferă sprijin ţintit pentru problemele cu care ne confruntăm, dar situaţia ne cere să acţionăm cu urgenţă maximă şi să căutăm soluţii alternative, pentru a păstra stabilitatea ţării şi a trece cu bine de iarnă", a mai spus Maia Sandu.

Ea a menţionat că ţara sa are nevoie de "soluţii pentru securitate energetică acum".

"Vrem să cumpărăm gaze din România şi este nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noştri nu vor îngheţa la iarnă şi pentru a ne ţine stabilitatea socială în ţară", a afirmat preşedintele moldovean.

"Suntem o ţară mică, vulnerabilizată de război, iar cetăţenii noştri plătesc cel mai mare preţ, raportat la venit, pentru energie, din toată Europa. Pentru gaz, plătim deja un preţ dublu faţă de cel pe care îl plătesc consumatorii din România. Republica Moldova, la fel ca toată Uniunea Europeană, depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, inclusive la gaze naturale, şi caută soluţii de substituire pentru această iarnă a gezelor cu păcura, lemne sau cărbune", a spus Maia Sandu.

Preşedintele Republicii Moldova a menţionat că "sunt îngrijoraţi şi de securitatea ţării".

"Vecinătatea războiului pune presiuni pe instituţiile statului care asigură securitatea Republicii Moldova. Instituţiile noastre urmăresc cu atenţie evoluţia situaţiei din regiunea transnistreană. Analizăm riscurile la care suntem expuşi din interiorul ţării. Dar, cel mai important, aceste tensiuni de Securitate vulnerabilizează şi maim ult societatea, în condiţiile e creştere a preţurilor, în mod special pe resursele energetice".

Ea a arătat că apreciază faptul că la începutul acestei luni, în Republica Moldova a fost creat un hub European pentru Securitate şi managamentul frontierelor, care îi conectează la sistemul de Securitate al UE.

"Şi totuşi situaţia volatilă de pe câmpul de lupte, apropierea frontului ruso-ucrainean de hotarul nostru de est creşte gradul de incertitudine. Creşte numărul provocărilor lansate de forţe interne, ce urmăresc destabilizarea situaţiei din Republica Moldova.

În pofida situaţiei grele în care ne aflăm, într-un climat instabil şi afectat de crize, Moldova vrea să se dezvolte, să avanseze în parcursul său european, să schimbe în bine viaţa oamenilor săi. Vom continua eforturile de reformare a instituţiilor din Republica Moldova, a justiţiei şi organelor de control, a sectorului serviciilor publice. Vom continua să finanţăm proiecte de dezvoltare a infrastructurii, programe de încurajare a afacerilor, care creează locuri de muncă şi dau un suflu nou comunităţilor. Vom investi în educaţie şi sănătate, în servicii mai bune pentru oameni", a spus preşedintele moldovean.

Maia Sandu a menţionat că "doar oferindu-le oamenilor o viaţă mai bună, mai sigură, putem obţine ca Moldova să devină, în timp, un pol de dezvoltare şi stabilitate în regiune".

"Războiul şi consecinţele lui au subţiat resursele pe care planificam să le folosim în aceste proiecte. Asta înseamnă că va trebui să muncim mai mult, să optimizăm resursele bugetare, să căutăm susţinerea partenerilor - şi să mergem înainte.

Cetăţenii şi-au spus cuvântul: dezvoltarea democratică, după model european, este singura noastră şansă la o viaţă mai bună pentru oameni, în ţara lor. E o şansă pe care nu o putem rata. Ajutaţi-ne să rămânem pe acest drum. Pentru Uniunea Europeană, sprijinirea Moldovei în acest moment dificil ar fi o investiţie în păstrarea democraţiei şi în viitorul paşnic şi prosper al Europei de Est. România a fost alături de Moldova, de-a lungul anilor, la bine şi la greu. Am încredere că parteneriatul moldo-român ne va ajuta să depăşim cu bine şi greutăţile cauzate de războiul din Ucraina. Acest război nedrept şi sângeros trebuie oprit. Ucraina are nevoie de ajutor ca să-şi apere oamenii şi viitorul. Suntem alături de ucraineni, le dorim izbândă şi pace. În vremuri tulburi, învinge omenia, grija, solidaritatea, ajutorul reciproc. Mulţumim autorităţilor şi cetăţenilor României că ne sunteţi alături", a afirmat aceasta, în finalul declaraţiei.

---

Actualizare - MAIA SANDU: "Suntem conştienţi că trebuie să găsim o soluţie pentru conflictul transnistrean"

Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu a declarat că trebuie găsită o soluţie pentru conflictul transnistrean, deşi rezolvarea acestui conflict nu apare ca o condiţie explicită pentru aderarea a Republicii Moldova, din partea UE.

"Cetăţenii noştrii de pe malul stâng îşi doresc la fel - să trăiască în siguranţă, să aibă oportunităţi economice, să le fie respectate drepturile şi pe aceste lucruri vom construi şi acolo trebuie să ajungem ca să putem să rezolvăm conflictul transnistrean", a adăugat Sandu. Întrebată despre o posibilă extinderea a conflictului din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova, ea a precizat că ţara este pregătită pentru toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste şi este pregătită să ceară ajutorul, în cazul unui astfel de eveniment.

"Pe calea integrării europene avem de rezolvat mai multe probleme şi chiar dacă rezolvarea conflictului transnistrean nu apare ca o condiţie explicită a UE, suntem conştienţi că trebuie să găsim o soluţie pentru acest conflict. Vreau doar să vă dau nişte exemple, schimbări care s-au petrecut în ultimii ani. Astăzi mai mult de jumătate din exporturile regiunea transnistreană merg în ţările membre ale UE pentru că şi regiunea transnistreană beneficiază de acordul de liber schimb cu UE. Astăzi cel puţin jumătate din migranţii din diaspora, din regiunea transnistreană este în ţările UE. Această situaţie este foarte diferită de acum 10 ani. Deci cetăţenii noştrii de pe malul stâng îşi doresc la fel - să trăiască în siguranţă, să aibă oportunităţi economice, să le fie respectate drepturile şi pe aceste lucruri vom construi şi acolo trebuie să ajungem ca să putem să rezolvăm conflictul transnistrean", a afirmat Maia Sandu, întrebată vineri la Cotroceni dacă, în contextul conflictului îngheţat din Transnistria, autorităţile de la Chişinău ar fi dispuse la anumite compromisuri pentru a obţine statutul de stat membru al UE.

Preşedintele Republicii Moldova a adăugat că "este adevărat că ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina va avea repercusiuni asupra modului în care putem să rezolvăm conflictul şi cât de repede".

Chestionată dacă din analizele făcute de către administraţia de la Chişinău ar reieşi o deterioare a relaţiei cu Rusia şi o extindere a conflictului cu Ucraina şi pe teritoriul Republicii Moldova, Maia Sandu a răspuns: "Aşa cum am spus şi mai devreme, suntem îngrijoraţi şi admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste, respectiv ne pregătim pentru toate scenariile, iar în situaţia în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova evident că vom cere ajutor".

---

Actualizare - KLAUS IOHANNIS: "Relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în cadrul declaraţiilor de presă comune cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Palatul Cotroceni, că relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucraine. Şeful statului a arătat că în discuţii au abordat modalităţile în care efectele acestui război pot fi resimţite cât mai puţin de către cetăţeni Republicii Moldova.

Preşedintele României a afirmat că îi face plăcere să primească astăzi vizita Maiei Sandu, la Bucureşti, aici, la Cotroceni.

"Am avut discuţii foarte consistente, aplicate, cu accent pe multe teme de interes bilateral. Cum este şi firesc ţinând cont de legăturile profunde, trainice şi sincere existente între România şi Republica Moldova, ne coordonăm îndeaproape şi identificăm împreună cele mai bune soluţii şi căi de urmat. Relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil, context generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Aşadar, în discuţiile de astăzi, am abordat modalităţile în care efectele acestui război pot fi resimţite cât mai puţin de către cetăţenii Republicii Moldova", a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a afirmat că a felicitat-o pe Preşedinte republicii Moldova pentru obţinerea de către Republica Moldova, cu prilejul Consiliului European din iunie, a statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

"Este o reuşită istorică, pe deplin meritată, un adevărat moment de cotitură pentru viitorul Republicii Moldova. Este o reuşită pentru care şi România a luptat, pentru că şi pentru noi acest rezultat a fost un obiectiv strategic de politică externă. Vă asigur, doamnă Preşedinte, că România va continua să sprijine Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispune. Drumul pe care Chişinăul îl are înainte, pe calea integrării europene, ştim că nu este unul uşor", a spus el.

Şeful statului a mai arătat că "parcurgerea acestor etape va conduce însă către consolidarea statului de drept şi către o societate modernă, prosperă şi întemeiată pe valorile democratice europene".

"Republica Moldova va trebui să îndeplinească într-un orizont de timp cât mai apropiat setul de obiective stabilite prin Opinia prezentată de Comisia Europeană. România va continua să vă fie alături în acest demers. Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată în aprilie, la Berlin, şi lansată de către miniştrii de externe ai României, Germaniei şi Franţei, este un instrument care a reuşit mobilizarea cât mai eficientă a sprijinului european şi internaţional pentru Chişinău", a arătat preşedintele României.

Klaus Iohannis a menţionat că cea de-a doua ediţie a Conferinţei Platformei de Sprijin, desfăşurată luna aceasta la Bucureşti, a avut rezultate substanţiale.

"România a sprijinit activ şi demersurile recente la nivel european de susţinere a economiei Republicii Moldova în actualul context. Printre acestea se numără măsurile pe linia liberalizării comerţului cu Republica Moldova pentru o serie de produse sau Acordul de facilitare a transportului rutier de mărfuri. În cadrul consultărilor noastre am abordat, evident, şi subiectul securităţii energetice a Republicii Moldova. După cum cunoaşteţi, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în acest domeniu, iar populaţia resimte deja şocurile creşterilor masive ale preţurilor la gaze naturale şi energie electrică", a spus preşedintele.

Iohannis a mai arătat că au trecut în revistă evoluţiile pe acest subiect şi opţiunile de sprijin în plan bilateral.

"În context, am discutat despre rolul foarte important şi potenţialul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău ca element esenţial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la reţeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea reţelelor de energie electrică din România şi Republica Moldova are o relevanţă strategică evidentă şi am convenit să facem paşi decisivi în această direcţie. Totodată, am salutat faptul că România se consolidează ca primul partener comercial al Republicii Moldova, fapt dovedit de creşterea consistentă a schimburilor comerciale", a afirmat preşedintele Iohannis.

"Doamnă Preşedinte, vă asigur că România va continua să se implice în acordarea şi mobilizarea de asistenţă concretă în beneficiul Republicii Moldova. Urmărim ca Republica Moldova să poată depăşi cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă şi să transpună în practică în mod eficient reformele ambiţioase asumate de autorităţile de la Chişinău", i-a transmis Klaus Iohannis maiei Sandu.

Şeful statului a ţinut să precizeze că, în ceea ce priveşte Acordul privind asistenţa financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro, se bucură să constate că implementarea acestuia a fost deja demarată prin patru mari proiecte care vizează achiziţia de autobuze şcolare, investiţii în infrastructura de apă şi canalizare, în domeniul mass-media şi, respectiv, în dotarea laboratoarelor şcolare. "Acestea sunt proiecte cu impact direct pentru cetăţenii Republicii Moldova", a completat el.

"În încheiere, îi mulţumesc doamnei Preşedinte pentru discuţia foarte bună şi reiterez sprijinul deplin al României în demersurile ample de reformă democratică, de modernizare şi integrare europeană întreprinse de autorităţile din Republica Moldova", a arătat Klaus Iohannis în final.

---

Actualizare - Maia Sandu şi Klaus Iohannis au salutat Garda de Onoare iar acum se îndreaptă către Palatul Cotroceni pentru a începe discuţiile.

---

Klaus Iohannis a primit, astăzi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu, cu prilejul vizitei oficiale pe care aceasta o efectuează în România, la invitaţia preşedintelui României.

Această vizită este prima întrevedere a celor doi şefi de stat după decizia adoptată la Consiliul European din 23-24 iunie 2022 prin care a fost acordat Republicii Moldova statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În contextul întrevederii, Preşedintele României va reafirma sprijinul ferm al ţării noastre pentru avansarea procesului de reforme din Republica Moldova, necesar pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, transmite administraţia prezidenţială.