Presiuni pe guvernul chinez, pentru revigorarea economiei

Preţurile de consum din China au continuat să scadă în luna ianuarie, înregistrând cel mai sever declin din ultimii 14 ani, potrivit datelor oficiale publicate ieri, ceea ce pune presiune pe Guvernul de la Beijing în vederea adoptării unor măsuri mai agresive care să redreseze economia ţării, conform AFP.

Oficialii chinezi s-au luptat luni de zile să susţină creşterea economică, în timp ce se lovesc de o serie de obstacole, printre care o criză prelungită a sectorului imobiliar, extinderea şomajului în rândul tinerilor şi o încetinire globală care afectează cererea de bunuri chinezeşti.

Factorii politici au anunţat în ultimele luni o serie de măsuri ţintite, precum şi o emisiune majoră de obligaţiuni suverane de miliarde de dolari, menite să stimuleze cheltuielile pentru infrastructură şi consumul. Dar, acest lucru, precum şi reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală şi măsurile de stimulare a creditării au avut un impact redus până acum. În acest context, analiştii avertizează că este nevoie de un plan de stimulare de tip "bazooka" pentru restabilirea încrederii.

"China trebuie să ia măsuri rapid şi agresiv ca să evite riscul ca aşteptările deflaţioniste să fie înrădăcinate în rândul consumatorilor", este de părere Zhiwei Zhang, preşedinte şi economist-şef la Pinpoint Asset Management.

Biroul Naţional de Statistică din China (BNS) a informat ieri că indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,8% în luna ianuarie, în ritm anual, acesta fiind cel mai grav declin înregistrat după 2009, în plină criză financiară mondială. Potrivit cifrelor oficiale, această scădere se explică, în parte, prin "baza de comparaţie ridicată" de la începutul lui 2023 (în 2023, Anul Nou chinezesc, când consumul este ridicat, a fost sărbătorit în luna ianuarie. Anul acesta, sărbătoarea cade în luna februarie, ceea ce influenţează comparaţia de la un an la altul).

Scăderea din ianuarie a indicelui preţurilor de consum a marcat a patra lună consecutivă de deflaţie şi a fost mult mai mare decât scăderea de 0,5% prognozată într-un sondaj realizat de Bloomberg News.

Deflaţia cu care se confruntă China se situează la polul opus faţă de situaţia din principalele economii ale lumii, în special cele occidentale, care luptă cu o inflaţie ridicată şi cu scăderea puterii de cumpărare a locuitorilor.

China a intrat în deflaţie în luna iulie 2023, pentru prima dată după 2021. După o uşoară revenire în august, preţurile au scăzut constant începând din septembrie.

Lynn Song, economist specializat pe China la banca ING, declară: "Principala frână asupra inflaţiei rămân preţurile alimentelor, care au scăzut cu 5,9% în ianuarie, în ritm anual, ajungând la cel mai redus nivel înregistrat vreodată. Cu toate acestea, cifrele nu arată că ţara este blocată într-o spirală deflaţionistă". Song a subliniat că indicele preţurilor de consum din China a crescut cu 0,3% în luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie.

Chiar dacă, la prima vedere, scăderea preţurilor pare o veste bună pentru puterea de cumpărare, deflaţia este o ameninţare pentru economie deoarece consumatorii au tendinţa să amâne achiziţiile în speranţa unor noi scăderi de preţuri. Din lipsă de cerere, companiile sunt, la rândul lor, constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi reduceri de preţuri ca să scape de stocurile nevândute. Această situaţie, care afectează rentabilitatea companiilor, le determină să îngheţe angajările şi chiar să recurgă la concedieri. Economiştii vorbesc, în această situaţie, de o spirală nefastă care reprezintă o frână suplimentară pe consum.

Ca reacţie la problemele din a doua mare economie a lumii, pieţele Chinei au avut printre cele mai slabe evoluţii la nivel global, în ultimele luni.