Preţul aurului, impulsionat de temerile legate de reforma fiscală din SUA

Preţul aurului era în scădere vineri dimineaţă, pe piaţa americană, pe fondul aprecierii dolarului, dar s-a menţinut aproape de nivelul maxim al ultimelor trei săptămâni, atins joi din cauza incertitudinilor care privesc reforma fiscală din Statele Unite.

Vineri, cotaţia futures a aurului cu livrare în decembrie era de 1.281,90 dolari uncia, la ora 11.10, la Comex New York, în scădere cu 0,4% faţă de ziua anterioară. Pe piaţa spot, uncia de aur era cotată la 1.275,59 dolari, cu 0,7% mai puţin decât joi, zi în care a urcat la cel mai ridicat nivel de după 20 octombrie (1.288,34 dolari/uncie).

Însă, de la începutul săptămânii trecute, până vineri la ora 11.00, cotaţia câştigase peste 1%.

De menţionat că incertitudinile privind reforma fiscală din SUA au apărut după ce Senatul american a lansat un plan de reformă care diferă de cel al Camerei Reprezentanţilor în aspecte cheie, inclusiv în privinţa taxei corporate, a reducerii anumitor impozite şi a taxelor din sectorul imobiliar.

Analiştii băncii australiene ANZ au declarat, potrivit Reuters: "Incertitudinile politice viitoare din SUA au stimulat preţul aurului. Informaţia conform căreia planul fiscal al republicanilor implică amânarea reducerilor de taxe până în 2019 a generat furie în rândul investitorilor".

Conform analiştilor, preţul spot al aurului ar putea urca la 1.292 dolari uncia.

Amintim că cererea mondială de aur a coborât, în trimestrul al treilea, până la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, din cauza cererii slabe pentru bijuterii de aur şi a scăderii intrărilor de aur în fondurile tranzacţionabile pe bursă (exchange traded funds-ETF), potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC).

WGC estimează că cererea mondială de aur a scăzut cu 9% în perioada iulie-septembrie 2017, la 915 tone. În această perioadă, cererea mondială de bijuterii din aur a scăzut cu 3%, la 479 de tone, piaţa din India, unul din marii consumatori mondiali, fiind afectată de modificările fiscale şi legislative. Cererea de aur pentru investiţii a scăzut cu 28% în trimestrul al treilea, la 241 tone. Intrările de aur în fondurile de tip EDF au scăzut la 19 tone, de la 144 tone în trimestrul al treilea al anului trecut.

În schimb, cererea de monede şi lingouri de aur a crescut cu 17%, la 222 de tone. De asemenea, băncile centrale şi-au majorat achiziţiile, având o cerere de 111 de tone în trimestrul al treilea, cu 25% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Consiliul Mondial al Aurului se aşteaptă la o cerere mondială de 3.900-4.000 de tone pe ansamblul acestui an, comparativ cu 4.347 tone în 2016.