Preţul integrării noastre europene rămîne o mare necunoscută

Florian Goldstein
Ziarul BURSA #Politică / 29 ianuarie 2004

Nimeni nu a putut preciza o cifră care să exprime costul pe care va trebui să-l suportăm ca să dobîndim bănuitele beneficii ale integrării noastre europene, subiect dezbătut ieri la hotelul bucureştean Intercontinental, în cadrul celei de a patra ediţii a Euroforumului.

Preşedintele Fundaţiei Euroforum, senatorul Viorel Marian Pană, a deschis lucrările seminarului, spunînd: "Integrarea europeană a devenit deja temă de campanie electorală. Fundaţia Euroforum nu poate permite ca subiecte importante, în acest an în care ne-am propus să încheiem negocierile, să fie tratate într-o manieră populistă, punîndu-se accentul pe beneficii, prin specularea dorinţei românilor de a se bucura după ani de sacrificii de bunăstarea Europei. Vom auzi multe discursuri frumoase despre aceste avantaje, dar vor fi lipsite de realism atît timp cît nu vor lua în calcul costurile economice şi sociale pe care le presupune procesul de aderare."

Euroforumul a prezentat, apoi, rezultatele unui sondaj pe care l-a comandat printre întreprinzători, ilustrînd larga susţinere de care se bucură procesul integrării europene, dar şi copleşitoarea ignoranţă în ceea ce priveşte costurile concrete, băneşti, pe care fiecare va trebui să le suportăm, lipsa de informaţie despre destinul nostru ulterior integrării.

Nicolae Idu, directorul Institutului European Român, a informat despre existenţa unor studii de impact al integrării, subliniind că informaţia despre procesualitatea integrării poate fi speculată astfel încît vor rezulta perdanţi ori cîştigători ai integrării, a evidenţiat necesitatea unui program naţional de comunicare pentru larga diseminare a informaţiei, egalizînd şansele.

De altfel, ideea a fost reluată în diverse forme de participanţii la discuţii, impunîndu-se ca una dintre principalele concluzii ale Euroforumului.

Halasz Janos, şeful Biroului Comercial al Ungariei în românia, a prezentat experienţa ţării sale în procesul de preaderare, fără să evite a menţiona că, pe lîngă succese şi beneficii, s-au făcut şi greşeli şi că există şi dezavantaje. Domnul Halasz a arătat că există previziunea ca, în următorii trei ani, circa 70% dintre întreprinzătorii unguri mici şi mijlocii să fie eliminaţi din piaţă de rigorile europene. Dar, cum întreprinderile mici şi mijlocii sînt întemeiate, prin excelenţă, de capital autohton (60% din capitalul din Ungaria este străin şi s-a concentrat în marile întreprinderi), rezultă că preţul integrării va fi suportat, în principal, de ungurii înşişi, [în timp ce beneficiile se vor revărsa asupra străinilor - completarea noastră]. De aceea, spune domnul Halasz, optimismul eurointegrării ungureşti este ceva mai reţinut.

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, a susţinut că integrarea poate conduce la diferite consecinţe, în funcţie de atenţia şi seriozitatea cu care puterea tratează sugestiile parvenite de la investitori, ca şi în funcţie de abilitatea ei la negocierile cu autorităţile europene. Domnul Pogonaru a exemplificat cu două cazuri: la momentul integrării sale, Produsul Intern Brut al Greciei se situa la nivelul a 70% din media ţărilor europene, descrescînd în cei zece ani scurşi de la momentul admiterii, la 60%; în schimb, Irlanda a pornit mai de jos decît Grecia, ajungînd acum la circa 125%. Domnul Pogonaru a menţionat că, în prezent, PIB-ul românesc măsoară 27% din media europeană...

Ion Şerpe, director în Ministerul Integrării Europene, a afirmat că necunoaşterea legislaţiei europene este doar aparentă, deoarece legislaţia română a asimilat-o în proporţie de 70%: "Ceea ce trebuie să cunoaştem ca să ne integrăm european, este legislaţia românească".

Domnul Şerpe a mai afirmat că problematica integrării ar fi una "în principal tehnică, iar nu politică", afirmaţie al cărei adevăr a fost contestat, cu exemple concrete, de unii participanţi la seminar.

Dana Mocanu, consilier pe problemele integrării al Blocului Naţional Sindical, a menţionat că autorităţile europene au ajuns la concluzia că nu-şi pot îndeplini obiectivele fără sprijinul populaţiei şi că Guvernul nostru ar trebui să devină conştient de această concluzie.

Senatorul Viorel Marian Pană a încheiat lucrările seminarului - consistente, pline de substanţă, desfăşurate într-o organizare impecabilă - declarînd disponibilitatea Euroforumului să joace rolul de interfaţă pentru părţile implicate în procesul integrării - sindicate, patronate, autorităţi, presă şi populaţie.

Euro-optimism proporţional cu euro-ignoranţa

Gradul de informare al persoanelor din conducerea întreprinderilor mici şi mijlocii cu privire la procesul de aderare la Uniunea Europeană a fost studiat într-un sondaj comandat de Fundaţia Euroforum, organizaţie neguvernamentală. Eşantionul a fost alcătuit din 207 persoane care participă direct sau iau decizii în cadrul firmelor din Bucureşti, datele fiind colectate în luna ianuarie a acestui an.

Pătrunderea pe Piaţa Comună este apreciată de 81% din respondenţi cu optimism, ca avînd o influenţă pozitivă asupra activităţii firmei, iar aproape 83% consideră că vor reuşi în faţa concurenţei firmelor europene. Cei mai mulţi dintre aceştia se aşteaptă ca, odată cu integrarea ţării în UE, să crească numărul de clienţi şi furnizori, iar procedurile fiscale să fie simplificate. Însă, cînd au fost întrebaţi dacă cunosc legislaţia comunitară şi etapele aplicării acesteia în ţara noastră, aproape trei sferturi au răspuns negativ. Cei, care afirmă că ştiu legislaţia comunitară, aflaţi în proporţie de 28%, consideră că vor influenţa negativ activitatea firmei, în principal, standardele de calitate, taxele, impozitele şi normele legate de mediu din Uniunea Europeană.

Mai mult, aproximativ doar una din zece persoane chestionate au citit un studiu despre impactul aderării la UE, în timp ce 73% din respondenţi nu au citit sau solicitat un astfel de studiu, iar 13% nici nu au auzit de existenţa lor.

Pentru alinierea la cerinţele europene, 16% din subiecţi consideră că nu vor trebui să cheltuiască nimic, în timp ce 30% au indicat un nivel anual probabil al costurilor de maxim 5.000 de euro, iar aproximativ 12% se aşteaptă la costuri peste acest prag. De remarcat este procentul mare - 42% - al celor care nu pot aprecia care va fi suma plătită în acest scop.

Deşi notorietatea programelor de finanţare externă este de circa 87% în rîndul celor chestionaţi, totuşi, numai 16% dintre aceştia au depus pînă la începutul acestui an astfel de proiecte, iar, din rîndul acestora, doar jumătate au obţinut finanţare. (COSTI DOBREA)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3172
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9544
Gram de aur (XAU)Gram de aur393.2836

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb