Preţul integrării noastre europene rămîne o mare necunoscută

Nimeni nu a putut preciza o cifră care să exprime costul pe care va trebui să-l suportăm ca să dobîndim bănuitele beneficii ale integrării noastre europene, subiect dezbătut ieri la hotelul bucureştean Intercontinental, în cadrul celei de a patra ediţii a Euroforumului.

Preşedintele Fundaţiei Euroforum, senatorul Viorel Marian Pană, a deschis lucrările seminarului, spunînd: "Integrarea europeană a devenit deja temă de campanie electorală. Fundaţia Euroforum nu poate permite ca subiecte importante, în acest an în care ne-am propus să încheiem negocierile, să fie tratate într-o manieră populistă, punîndu-se accentul pe beneficii, prin specularea dorinţei românilor de a se bucura după ani de sacrificii de bunăstarea Europei. Vom auzi multe discursuri frumoase despre aceste avantaje, dar vor fi lipsite de realism atît timp cît nu vor lua în calcul costurile economice şi sociale pe care le presupune procesul de aderare."

Euroforumul a prezentat, apoi, rezultatele unui sondaj pe care l-a comandat printre întreprinzători, ilustrînd larga susţinere de care se bucură procesul integrării europene, dar şi copleşitoarea ignoranţă în ceea ce priveşte costurile concrete, băneşti, pe care fiecare va trebui să le suportăm, lipsa de informaţie despre destinul nostru ulterior integrării.

Nicolae Idu, directorul Institutului European Român, a informat despre existenţa unor studii de impact al integrării, subliniind că informaţia despre procesualitatea integrării poate fi speculată astfel încît vor rezulta perdanţi ori cîştigători ai integrării, a evidenţiat necesitatea unui program naţional de comunicare pentru larga diseminare a informaţiei, egalizînd şansele.

De altfel, ideea a fost reluată în diverse forme de participanţii la discuţii, impunîndu-se ca una dintre principalele concluzii ale Euroforumului.

Halasz Janos, şeful Biroului Comercial al Ungariei în românia, a prezentat experienţa ţării sale în procesul de preaderare, fără să evite a menţiona că, pe lîngă succese şi beneficii, s-au făcut şi greşeli şi că există şi dezavantaje. Domnul Halasz a arătat că există previziunea ca, în următorii trei ani, circa 70% dintre întreprinzătorii unguri mici şi mijlocii să fie eliminaţi din piaţă de rigorile europene. Dar, cum întreprinderile mici şi mijlocii sînt întemeiate, prin excelenţă, de capital autohton (60% din capitalul din Ungaria este străin şi s-a concentrat în marile întreprinderi), rezultă că preţul integrării va fi suportat, în principal, de ungurii înşişi, [în timp ce beneficiile se vor revărsa asupra străinilor - completarea noastră]. De aceea, spune domnul Halasz, optimismul eurointegrării ungureşti este ceva mai reţinut.

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, a susţinut că integrarea poate conduce la diferite consecinţe, în funcţie de atenţia şi seriozitatea cu care puterea tratează sugestiile parvenite de la investitori, ca şi în funcţie de abilitatea ei la negocierile cu autorităţile europene. Domnul Pogonaru a exemplificat cu două cazuri: la momentul integrării sale, Produsul Intern Brut al Greciei se situa la nivelul a 70% din media ţărilor europene, descrescînd în cei zece ani scurşi de la momentul admiterii, la 60%; în schimb, Irlanda a pornit mai de jos decît Grecia, ajungînd acum la circa 125%. Domnul Pogonaru a menţionat că, în prezent, PIB-ul românesc măsoară 27% din media europeană...

Ion Şerpe, director în Ministerul Integrării Europene, a afirmat că necunoaşterea legislaţiei europene este doar aparentă, deoarece legislaţia română a asimilat-o în proporţie de 70%: "Ceea ce trebuie să cunoaştem ca să ne integrăm european, este legislaţia românească".

Domnul Şerpe a mai afirmat că problematica integrării ar fi una "în principal tehnică, iar nu politică", afirmaţie al cărei adevăr a fost contestat, cu exemple concrete, de unii participanţi la seminar.

Dana Mocanu, consilier pe problemele integrării al Blocului Naţional Sindical, a menţionat că autorităţile europene au ajuns la concluzia că nu-şi pot îndeplini obiectivele fără sprijinul populaţiei şi că Guvernul nostru ar trebui să devină conştient de această concluzie.

Senatorul Viorel Marian Pană a încheiat lucrările seminarului - consistente, pline de substanţă, desfăşurate într-o organizare impecabilă - declarînd disponibilitatea Euroforumului să joace rolul de interfaţă pentru părţile implicate în procesul integrării - sindicate, patronate, autorităţi, presă şi populaţie.