Preţul petrolului şi al alimentelor accelerează creşterea deficitului comercial

Deficitul comercial al ţării noastre valora 4,84 miliarde de euro la finele primului trimestru din 2008, cu 4,84 miliarde de euro mai mult faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat, vineri, Institul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat de presă.

Creşterea exporturilor cu 22% în primele trei luni din 2008, faţă de ianuarie-martie 2007, s-a datorat în mare parte industriei auto (maşini, utilajelor, instalaţii, echipamente), apreciază analiştii financiari.

La fel ca în trecut, Uniunea Europeană a fost principalul partener al ţării noastre în privinţa schimburilor comerciale. Datele indică o pondere de 70% a comerţului intracomunitar (cu ţări din UE).

Domnul Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi co-preşedinte al Comisiei de Export a României, este de părere că suntem "legaţi ombilical" de Uniunea Europeană şi, prin urmare, evoluţia economiei de acolo ne afectează. Totuşi, până acum, europenii au preferat produsele noastre, indiferent de starea economiei lor. Această preferinţă s-a datorat, în opinia domnului Ionescu, preţului mai avantajos al produselor româneşti. Aşadar, criza de pe pieţele financiare internaţionale nu s-a resimţit încă în scăderea volumului exporturilor, a concluzionat secretarul general al ANEIR. Dependenţa de piaţa europeană este totuşi evidentă şi trebuie să ne îndreptăm eforturile pentru penetrarea altor pieţe, precum Rusia, China sau America Latină, apreciază domnul Mihai Ionescu. În opinia domniei sale, aceste pieţe sunt însă foarte greu de câştigat.

Domnul Dan Bucşa, economist şef al "Bancpost", consideră că din principalele categorii de exporturi, cele de produse manufacturate şi de combustibili vor fi cele mai afectate de o eventuală reducere a cererii de consum în Uniunea Europeană.

Doamna Rozalia Pal, Economist Şef al "UniCredit Ţiriac Bank", remarcă la rândul său că, având în vedere poziţia dominantă a ţărilor din Uniunea Europeană în schimburile comerciale cu ţara noastră, în contextul decelerării creşterii economice a ţărilor UE, nu poate fi exclus un impact negativ asupra Româ­niei, printr-o posibilă scădere a cererii externe. Pe de altă parte, deprecierea leului ar putea avea un impact pozitiv asupra exporturilor prin creşterea competivităţii produselor româneşti pe piaţa internaţională, a adăugat economistul şef al "UniCredit Ţiriac Bank".

Deficitul comercial se va reduce

Aprecierea de scurtă durată a leului, de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie, a fost şi de această dată principalul factor responabil pentru scăderea exporturilor noastre, apreciază analiştii financiari.

Scăderea cursului la valori mai mici de 3,7 lei pentru un euro a redus competitivitatea produselor româneşti şi a produs panică în rândul exportatorilor. Aceştia se tem că situaţia de la jumătatea anului trecut s-ar putea repeta, ne-a declarat secretarul general al ANEIR.

Domnul Mihai Ionescu atrage atenţia că, în ultima lună a primului trimestru, valoarea facturii pentru produsele importate a crescut mult mai mult faţă de cele din ianuarie şi februarie. Unul dintre motivele invocate de domnia sa este creşterea semnificativă a preţului petrolului şi gazelor, segment pe care suntem dependenţi de importuri.

Explozia preţului alimentelor la nivel internaţional, împreună cu lipsa producţiei autohtone a contribuit, la rândul său, la majorarea semnificativă a valorii plăţilor către străinătate.

Întrucât specialiştii anticipea­ză creşteri de preţuri în continuare pentru aceste categorii de produse, beneficiile datorate revenirii cursului la valori mai mari de 3,7 lei pentru un euro s-ar putea diminua, apreciază domnul Mihai Ionescu.

Secretarul general al ANEIR consideră că soldul balanţei comerciale ar putea deveni pozitiv până la sfârşitul anului. Acest lucru depinde însă, în mare măsură, de anul agricol şi de evoluţia viitoare a cursului de schimb. Politica monetară a Băncii Naţionale are, la rândul său, o importanţă semnificativă întrucât majorările dobânzii de politică monetară determină costuri mai mari pentru împrumuturile de producţie şi favorizează intrarea capitalurilor speculative, a adăugat domnul Mihai Ionescu. Exportatorii nu sunt de acord cu majorările recente ale dobânzii de politică monetară, ne-a mai spus Mihai Ionescu. Totodată, Ministerul Economiei şi Finanţelor are un rol important în sprijinirea exporturilor şi îmbunătăţirea soldului balanţei comerciale.

Rozalia Pal preconizează declinul contribuţiei negative a exporturilor nete în Produsul Intern Brut, determinat de stagnarea cererii interne de produse importate, dar şi de recenta depreciere a leului. Pe de altă parte, ţara noastră are o mai bună capacitate de export în urma investiţiilor. "Anul acesta ne aşteptăm la o decelerare a adâncirii deficitului de cont curent, cu o stabilizare la aproximativ 14,2% din PIB", a conchis Rozalia Pal.

Dan Bucşa pune creşterea deficitului comercial pe seama creşterii sezoniere a importurilor în apropierea sărbătorilor pascale şi a unei reduceri temporare a exporturilor. Domnia sa este de părere că performanţa mai slabă a revenit produselor manufacturate (ale industriei prelucrătoare), în special celor din industria uşoară. Economistul şef al "Bancpost" estimează o creştere a deficitului comercial exprimat în euro, dar o reducere a ponderii acestuia în PIB. "Cred că nivelul maxim al deficitului de cont curent a fost atins anul trecut, presupunând că sumele trimise în ţară de muncitorii români rămân aproape de nivelul din 2007, iar firmele străine nu vor repatria profitul într-o proporţie mult mai mare decât cea din anul trecut", susţine Dan Bucşa. Principalele argumente aduse de domnia sa sunt o creştere mai lentă a cererii interne (ca urmare a reducerii dinamicii creditului intern), care va încetini creşterea importurilor. Totodată, performanţa exporturilor va fi mai bună faţă de anul trecut, fiind sprijinită de creşterea producţiei industriale şi de cursul de schimb mai depreciat, a adăugat economistul şef al "Bancpost".