PREVIZIUNI PENTRU PIAŢA AMERICANĂ ÎN ACEST AN Inflaţie ridicată, scăderea profiturilor companiilor, randamente bune ale obligaţiunilor

Anul 2022 a fost unul dintre cei mai dificili pentru investitori din ultimul secol. Tensiunile geopolitice, inflaţia - care în Statele Unite a urcat la niveluri nemaiîntâlnite de patru decenii şi creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, au afectat sever randamentele portofoliilor. Acţiunile şi obligaţiunile au suferit scăderi de două cifre, situaţie rar întâlnită în istorie deoarece, în mod normal, aceste clase de active se mişcă în direcţii diferite, oferind diversificare.

Indicele S&P 500 s-a depreciat anul trecut cu circa 19%, în timp ce pentru Nasdaq Composite, ce reuneşte acţiuni ale companiilor de creştere din domenii intensive în cunoaştere, declinul a fost de 33%. Indicele Dow Jones Industrial Average a avut un recul de 8,8%. În zona instrumentelor cu venit fix, S&P US Aggregate Bond Index s-a depreciat cu aproape 12%, în 2022.

Pentru anul curent perspectivele nu sunt prea îmbucurătoare, cel puţin în cazul pieţei de acţiuni luate în ansamblu, cred specialiştii consultaţi de ziarul BURSA, care sunt de părere că inflaţia şi dobânzile se vor menţine ridicate, iar dinamica economiei care în final se vede în profitabilitatea companiilor nu va susţine preţul acţiunilor. Dar, vor exista diferenţe de performanţă între companii şi instrumente financiare, astfel încât vor fi oportunităţi de investiţii.

• Andre Cappon: "Va fi foarte greu să ne întoarcem la stabilitatea preţurilor - adică o inflaţie anuală de 2%"

Andre Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, Statele Unite, este de părere că, cel mai probabil acţiunile din SUA vor stagna, în acest an.

Domnia sa ne-a spus: "Anul 2022 a fost nefavorabil pentru toţi investitorii, pentru că acţiunile din SUA au scăzut cu circa 20%, dar au scăzut şi obligaţiunile, deoarece au crescut dobânzile. Un portofoliu standard, cu 60% acţiuni şi 40% obligaţiuni, a avut o pierdere cam de 15%. În aceste condiţii, principala întrebare este dacă după un an slab, 2023 va fi un an bun sau ne aflăm la începutul unei pieţe «bear» de durată".

Conform unui articol publicat în Financial Times la finele lunii noiembrie a anului trecut, în acel moment un portofoliu tradiţional format din 60% acţiuni şi 40% obligaţiuni înregistra cea mai slabă performanţă anuală din 1932, când SUA se afla în mijlocul Marii Crize Economice (1929-1933).

Andre Cappon a adăugat: "Cred că Statele Unite sunt avantajate, deoarece sunt departe de toate conflictele, au cea mai mare economie şi cea mai puternică armată din lume. Astfel încât, în comparaţie cu alte pieţe, cea din SUA este mai bine poziţionată. Însă, întrebarea este dacă nu cumva intrăm într-o perioadă de stagflaţie, ca în anii 70".

Din punctul său de vedere, există şanse reduse ca în Statele Unite să se revină în curând la stabilitatea preţurilor.

"În timpul crizei provocate de pandemia Covid s-au tipărit mulţi bani, care au dus la inflaţie. Rezerva Federală ne spune că inflaţia este temporară şi încearcă să o controleze printr-o creştere graduală a dobânzilor. Personal, nu cred că inflaţia care în noiembrie a fost de 7,1% (n.r. Indicele Preţurilor de Consum) va scădea cu uşurinţă. Va fi foarte greu să ne întoarcem la stabilitatea preţurilor - adică o inflaţie anuală de 2%, care este ţinta Fed pe termen lung", ne-a spus domnia sa.

• "Rezerva Federală va fi obligată să ţină dobânzile ridicate", crede fondatorul grupului CBM

În opinia lui Andre Cappon, din cauza tensiunilor politice, globalizarea economiei se află într-un proces de schimbare, ceea ce va afecta economiile şi va menţine inflaţia ridicată.

"În ultimii 20 de ani, cea mai mare parte a importurilor s-a făcut din China, dar acum se încearcă diversificarea surselor de import. Multe lucruri care se fabricau în China vor începe să fie produse în Vietnam, Filipine, Mexic sau alte ţări unde costul cu forţa de muncă este mai scăzut. În Europa, până la începerea războiului, cea mai mare parte a importurilor de produse energetice se făcea din Rusia. Acum, chiar dacă conflictul se va încheia, cred că ţările şi-au învăţat lecţia şi nu vor mai cumpăra energie de la ruşi. Lucrurile se schimbă în lume, iar adaptarea va fi grea, ceea ce înseamnă că nu vom mai avea aceeaşi creştere economică, dar va persista inflaţia", ne-a spus fondatorul grupului de consultanţă.

"În acest context, în Statele Unite, Rezerva Federală va fi obligată să ţină dobânzile ridicate", afirmă Andre Cappon, care a conchis: "Cred că valorile de echilibru ar fi de circa 5% pentru rata dobânzii pe termen scurt şi de 8% în cazul ratei pe termen lung. Iar în acest caz, scenariul probabil pentru acţiuni este de stagnare. Adică vor exista oscilaţii, dar nu suficient de mari astfel încât să se formeze un trend clar".

• Adrian Mitroi: "Pentru 2023 sunt puţin probabile evenimente bursiere de corecţie semnificativă, dar se poate anticipa o reordonare impusă de rigorile pieţei"

Adrian Mitroi, analist CFA şi profesor de finanţe comportamentale, crede că obligaţiunile cu scadenţe pe termen scurt reprezintă cea mai interesantă achiziţie pentru investitori în 2023.

Domnia sa spune că orice plasament care aduce doar promisiunea unui randament, fără să se asambleze în riscul portofoliului, în realitate nu adaugă randament. Plasamentul trebuie să aducă un randament superior şi un risc mai mic.

"Între dobânzi şi preţul obligaţiunilor există o corelaţie inversă, adică atunci când dobânzile cresc - preţul scade. Dar între dobânzi şi randamentul obligaţiunilor există o relaţie directă deoarece, atunci când dobânzile cresc şi preţul scade puternic, aşa ca acum, se pot cumpăra obligaţiuni la preţuri reduse care, ţinute până la maturitate, aduc o creştere a randamentului", ne-a declarat Adrian Mitroi. "În opinia mea, obligaţiunile pe termen scurt reprezintă cea mai interesantă achiziţie pentru investitori în 2023. Sunt singurele care au sens din punctul de vedere al randamentului şi al riscului".

• "Piaţa scontează o recesiune a profiturilor; cred că este o recesiune financiară care este premergătoare unei recesiuni imobiliare şi, eventual, a unei recesiuni economice", spune analistul

În ceea ce priveşte acţiunile, Adrian Mitroi prevede un an dezamăgitor din punctul de vedere al profitabilităţii pentru marile companii de creştere din tehnologie. În schimb, recomandă companii din economia reală, cu fundamentale solide şi profitabilitate susţinută.

Profesorul de finanţe comportamentale ne-a spus: "Pentru acţiuni aş avea o abordare granulară. Marile companii de tehnologie, care au tractat piaţa în pandemie, anii 2020-2021, au o scădere a preţului de două sau de trei ori mai mare decât cea a indicelui S&P 500, de 20%. Asta înseamnă că piaţa scontează o recesiune a profiturilor. Cred că este o recesiune financiară care este premergătoare unei recesiuni a activelor imobiliare şi, eventual, a unei recesiuni economice. Or, în opinia mea, pieţele nu au scontat încă în preţul lor această serie a celor trei recesiuni. Am putea crede că acţiunile acestor companii, al căror preţ s-a corectat de două sau trei ori mai mult decât piaţa, reprezintă investiţii bune în acest moment. Dar, în opinia mea nu este aşa, pentru că probabil vor avea un an dezamăgitor din punctul de vedere al profitabilităţii".

Domnia sa a adăugat: "Recomandarea mea este pentru companii din economia reală. Acţiuni ale companiilor de energie, utilităţi, logistică şi servicii, de pildă cele medicale şi de confort al vieţii - Wellness, de prelungire a duratei de viaţă sănătoasă şi activă (...). În ansamblu, sunt neutru spre negativ pentru companiile din economia financiară şi negativ privind companiile de tipul high-growth".

Din punctul său de vedere, dacă 2022 a fost un an în care veştile proaste din economia reală erau văzute drept veşti bune în economia financiară, fiind considerate oportunităţi de achiziţie, acum probabil vom reveni cu picioarele pe pământ şi vom înţelege că fundamentalele unei companii reprezintă argumentul cel mai solid pentru investiţie.

"Pentru 2023 sunt puţin probabile evenimente bursiere de corecţie semnificativă, dar se poate anticipa o necesară reordonare impusă de rigorile pieţei pentru modele de business mai reziliente, competitive şi inovative, eficiente energetic şi care se pot achiziţiona, de către investitorul bursier, la un preţ atractiv, bazat pe date economice fundamentale şi profitabilitate susţinută", a punctat analistul CFA.

În prima săptămână a acestui an, S&P 500 a avut o creştere de 1,4%, în vreme ce Nasdaq a urcat cu aproape 1%.