PRIMELE PREDICŢII PRIVIND CREŞTEREA PIB ÎN TRIMESTRUL AL TREILEA 2020 Analiştii BCR: Urmează o creştere a PIB de o singură cifră, după contracţia de 12,3% din perioada de vârf a crizei

Economia României va înregistra un avans al PIB de o singură cifră în trimestrul al treilea din acest an în raport cu trimestrul al doilea, vârful crizei economice cauzată de pandemia Covid-19, când economia s-a contractat cu 12,3% ca urmare a restricţiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare, arată analiştii BCR într-un raport de analiză. Aceştia adaugă că redresarea economiei româneşti "ar putea fi mai lentă decât se estima iniţial".

Analiştii notează: "Modelul nostru de creştere economică pe baza ESI (European Sentiment Indicator) arată un avans al PIB-ului exprimat printr-o singură cifră în T3 2020 faţă de T2 2020, după ce în T2 2020 s-a înregistrat un declin sever de -12,3%. Redresarea economiei la nivelul trimestrelor ar putea fi mai lentă decât cea anticipată iniţial. Penstru tot anul 2020 ne aşteptăm la o scădere economică de -4,7%, urmată în 2021 de o revenire cu +3,9%. Evoluţia de anul viitor depinde de orientarea politicii fiscale".

După cum a scris miercuri BURSA, indicatorul de încredere (ESI) în economia României publicat de Comisia Europeană (ESI) a crescut la 88,8 în septembrie de la 86,6 în august şi astfel a recuperat aproape 60% din scăderile din perioada de închidere a economiei din martie şi aprilie.

Analiştii BCR arată că îmbunătăţirea din septembrie a fost susţinută de sectorul de servicii, care a beneficiat de relaxarea unor condiţii de afaceri pentru restaurante şi cinematografe. Încrederea managerilor din industrie şi comerţ retail a fost aproape neschimbată faţă de august, în timp ce construcţiile au consemnat o nouă creştere după cea din august. În luna august, numărul autorizaţiilor de construcţii emise pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 15% faţă de august 2019, aceasta fiind cea mai bună performanţă an/an din luna martie şi până în prezent.

La rândul său, Valentin Tătaru, economist la ING, prognozează că revenirea economiei româneşti va fi mai graduală şi implicit mai lentă decât se estima iniţial, V-ul anticipat iniţial fiind în realitate mai plat. Tătaru şi-a redus în august prognoza de creştere a PIB pentru 2021 de la 7,1% la 5,2%, însă a menţinut estimarea pentru contracţia din acest an.

ING estimează că PIB-ul în trimestrul al treilea va marca o revenire faţă de trimestrul al doilea, însă că în raport an/an (raportat la trim. III 2019) PIB-ul va rămâne mai mic cu 7,4%. La fel, PIB-ul la nivelul T4 2020 va fi cu 4,9% mai mic decât PIB-ul la nivelul T4 2019, potrivit estimărilor ING.

Şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a redus în august viteza estimată de recuperare a PIB, dar a păstrat de actualitate scenariul unei reveniri între V şi L. Asta ar însemna recuperarea completă a declinului PIB cauzat de Covid în termen de circa 18 luni, adică la finalul lui 2021.

"Viteza de recuperare a decelerării economice din trimestrul II pare să fie mai lentă decât s-a anticipat iniţial şi va evolua în concordanţă cu situaţia pandemiei", arată specialiştii CSNP în analiza macro ce stă la baza celei mai recente rectificări bugetare.

Analiştii BCR mai citează în analiza lor şi un raport din această săptămână al agenţiei de rating Standard & Poor's, în care se punctează că majorarea pensiilor cu 40% ar putea duce deficitul bugetar la peste 10% din PIB în 2021.

"Agenţia de rating S&P se aşteaptă ca majorarea pensiilor cu 40% să fie amânată de către guvern. Perspectiva negativă ataşată ratingului României în prezent reflectă niveluri ridicate ale dezechilibrului fiscal şi extern, care ar putea persista mai mult decât se anticipa iniţial. Aplicarea majorării cu 40% a pensiilor ar putea duce deficitul bugetar peste 10% din PIB în 2021 conform S&P, iar datoria publică ar depăşi 60% din PIB în 2023. Următoarea revizuire periodică a ratingului suveran de către S&P este programată pentru 4 decembrie", conchid specialiştii BCR.

Majorarea pensiilor cu 40% este aşteptată de economiştii BNR şi ai Consiliului Fiscal să ducă deficitul bugetar la 11-12% din PIB în 2021, potrivit unui studiu comun recent publicat pe site-ul BNR. În această cercetare creşterea pensiilor este catalogată ca un "risc sistemic". Deficitul bugetar reprezintă suma pe care statul trebuie să o împrumute într-un an pentru a acoperi toate cheltuielile. În acest an, deficitul este estimat la 91 miliarde de lei cu o majorare a pensiilor de doar 14%.