PRINTR-UN NOU DECRET Putin sancţionează economic "statele şi organizaţiile internaţionale neprietenoase"

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, ieri, un decret ce cuprinde sancţiuni economice ca răspuns la "acţiunile neprietenoase ale anumitor state şi organizaţii internaţionale", potrivit anunţului făcut de Kremlin, informează Reuters.

Documentul nu oferă detalii cu privire la persoanele sau companiile care pot fi afectate de sancţiuni.

Potrivit decretului, Rusia va interzice exportul de produse şi materii prime către persoanele şi firmele pe care le-a sancţionat. De asemenea, decretul interzice tranzacţiile cu persoane fizice şi companii străine afectate de sancţiuni şi le permite partenerilor contractuali ruşi să nu îşi îndeplinească obligaţiile faţă de acestea.

Potrivit decretului, guvernul rus are la dispoziţie zece zile să întocmească liste cu persoane fizice şi companii străine care urmează să fie sancţionate, respectiv să definească "criterii suplimentare" referitoare la o serie de tranzacţii care ar putea fi supuse restricţiilor.

• Guvernul maghiar nu va aproba niciun fel de sancţiuni privind livrările de petrol şi gaze ruseşti

Guvernul de la Budapesta nu va aproba niciun fel de sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, deoarece acestea ar compromite securitatea energetică a ţării, având în vedere că economia ungară nu poate funcţiona fără petrol rusesc, a declarat ieri ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI.

Cu prilejul unei vizite în Kazahstan, Peter Szijjarto a spus că cele aproximativ 20.000 de tone de petrol rusesc care ajung zilnic în Ungaria prin conducta Druzhba sunt responsabile pentru aproximativ 65% din necesarul de petrol al Ungariei şi nu există rute alternative de aprovizionare care să înlocuiască aceste livrări.

"Nu ne interesează ce cred oamenii din Est sau Vest. Aceasta este o problemă reală care ţine de securitatea energetică deoarece în prezent este fizic imposibil ca economia să funcţioneze fără petrol rusesc", a spus Peter Szijjarto, conform Agerpres.

Szijjarto a adăugat că Ungaria susţine diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a Europei şi a făcut progrese în acest sens prin creşterea importurilor de petrol din Kazahstan, care în prezent acoperă 16% din consumul său total.

• Italia: "Ne vom confrunta cu probleme severe dacă livrările de gaze ruseşti sunt oprite acum"

Italia se va confrunta cu problemele severe în privinţa umplerii facilităţilor de stocare a gazelor dacă livrările de gaze ruseşti sunt oprite acum, o astfel de evoluţie reprezentând o problemă pentru sezonul de iarnă, a avertizat ieri ministrul pentru Tranziţia Ecologică de la Roma, Roberto Cingolani, transmite Reuters.

Comisia Europeană a prezentat recent o propunere legislativă prin care introduce obligaţia de a stoca gaze naturale la un nivel minim de 80% pentru iarna următoare şi de 90% pentru anii următori. Propunerea este menită să reducă dependenţa de Rusia, care furnizează aproximativ 40% din gazele de care are nevoie UE.

"Va fi important să menţinem fluxurile din Rusia până la finalul lui 2022 pentru a face faţă iernii şi a permite o renunţare graduală în siguranţă la livrările din Rusia", a declarat Cingolani în Camera Deputaţilor, informează Agerpres. Oficialul a adăugat că o plafonare a preţului naţional al gazelor ar fi "extrem de dificilă" şi trebuie făcută la nivelul UE.

• Slovacia va încerca să obţină o scutire de la orice embargo împotriva petrolului rusesc

Slovacia va încerca să obţină o excepţie de la orice embargo împotriva petrolului rusesc care va fi convenit de Uniunea Europeană în următorul său pachet de sancţiuni impuse Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, a anunţat ieri ministerul slovac al Economiei, transmite Reuters.

Slovacia importă din Rusia aproape tot petrolul de care are nevoie, iar ţara susţine că are rezerve suficiente pentru 120 de zile.

"Dacă se va ajunge la aprobarea unui embargo pentru petrolul rusesc, ca parte a unui nou pachet de sancţiuni impuse Rusiei, atunci Slovacia va solicita o excepţie", a informat Ministerul slovac al Economiei, potrivit Agerpres.

Ministerul slovac al Economiei subliniază că procesarea unui alt tip de ţiţei decât cel rusesc nu este posibilă pe termen scurt, iar trecerea la o altă tehnologie este un proces costisitor, care necesită timp.

• UE mizează pe Africa pentru înlocuirea importurilor de gaze ruseşti

Uniunea Europeană va încerca să îşi extindă cooperarea cu statele africane pentru a putea să înlocuiască importurile de gaze ruseşti şi a-şi reduce dependenţa de Moscova cu aproape două treimi în acest an, informează Bloomberg.

Potrivit unui proiect de document european, consultat de Bloomberg News, în special ţările din vestul Africii, precum Nigeria, Senegal şi Angola, oferă un potenţial nefolosit în domeniul gazelor naturale lichefiate. O comunicare cu privire la angajamentul extern în domeniul energiei urmează să fie adoptat de Comisia Europeană la finele acestei luni, ca parte a unui pachet de măsuri implementat de blocul comunitar pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Moscova, notează Agerpres.

UE are de gând să îşi majoreze importurile de gaze lichefiate cu 50 de milioane de metri cubi şi să majoreze livrările de gaze prin conducte din alte ţări decât Rusia, cu 10 miliarde metri cubi, ceea ce va presupune parteneriate cu furnizorii tradiţionali pe noi baze şi găsirea de noi furnizori, se arată în documentul menţionat.

Printre măsurile cheie se numără implementarea în totalitate a acordului cu SUA pentru livrarea unei cantităţi suplimentare de 15 miliarde metri cubi de gaze lichefiate în 2022, urmând ca până în 2030 să se ajungă la 50 miliarde metri cubi pe an. O altă ţintă este semnarea unui memorandum de înţelegere trilateral cu Egipt şi Israel pentru creşterea livrărilor de gaze lichefiate spre Europa până în vara acestui an.

De asemenea, blocul comunitar vrea să sprijine dublarea capacităţii Coridorului sudic de gaze, care aduce gaze naturale din Azerbaidjan, până la 20 de miliarde metri cubi pe an.

Executivul comunitar susţine, de asemenea, în documentul menţionat că blocul trebuie să asigure "pieţe globale de gaze lichefiate deschise, flexibile, lichide şi funcţionale" atât cu marii producători, precum SUA, Australia şi Qatar, cât şi cu marii consumatori, precum China, Japonia şi Coreea de Sud.

Conform Reuters, care citează datele Refinitiv, Europa a rămas, luna trecută, principala destinaţie pentru livrările de gaze naturale lichefiate din SUA, chiar dacă exporturile americane de profil au scăzut cu aproximativ 8%.

În aprilie, exporturile SUA de gaze naturale lichefiate către toate destinaţiile s-au situat la aproximativ 7,10 milioane tone, faţă de nivelul record de 7,67 milioane tone înregistrat în martie.

Pentru a cincea lună consecutiv, Europa a fost principalul importator de gaze naturale lichefiate din SUA, preluând aproximativ 64% din aceste exporturi.

"Europe rămâne cumpărătorul dominant de gaze naturale lichefiate din SUA, iar tendinţa va continua probabil în următoarele luni", a apreciat Reid I'Anson, analist Kpler.

Scăderea exporturilor americane de GNL vine în principal ca urmare a lucrărilor de mentenanţă, care reduc capacitatea disponibilă de lichefiere, deşi exporturile încă depăşesc aşteptările, susţin experţii.

Aproximativ 13% din exporturile americane de GNL au mers către Asia şi 2% către America Latină.

• Grecia construieşte o instalaţie de gaz lichefiat pentru zona Balcanilor

Sud-estul Europei a făcut ieri un pas spre independenţa faţă de gazele ruseşti prin începerea lucrărilor la o instalaţie de înmagazinare a gazului natural lichefiat în portul Alexandroupolis, un proiect eleno-bulgar, la care se vor alătura Serbia şi Macedonia de Nord, relatează agenţia EFE.

Startul lucrărilor a fost dat de premierul Kyriakos Mitsotakis, în prezenţa liderilor celor trei ţări partenere şi a preşedintelui Consiliului Europei, Charles Michel. Oficialii prezenţi au subliniat necesitatea ca Europa să demonstreze unitate faţă de "şantajul energetic" al Rusiei şi să devină independentă faţă de achiziţiile dintr-o ţară care, potrivit lui Michel, a devenit "o maşină de război", notează Agerpres.

Sud-estul Europei consumă între 10 şi 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care circa 50% provin din Rusia.

Cu această nouă instalaţie, care se adaugă celei ce există deja la Revithousa, o mică insulă în apropiere de Atena, Grecia speră să îşi consolideze importanţa geopolitică şi să devină un important centru energetic al Europei.

Centrala de la Alexandroupolis va fi gata la finele anului viitor şi va fi constituită dintr-o unitate flotantă, situată pe mare, la circa 18 kilometri de port, destinată recepţiei, înmagazinării şi regazeificării gazului natural lichefiat. Va fi prima instalaţie extra-teritorială a Greciei.

Printr-un sistem de gazoducte submarine şi terestre, gazul natural va fi trimis în Sistemul Naţional de Transport al Gazelor (NSF) şi de acolo consumatorilor finali.

În plus, va putea să se conecteze la Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), ale cărui lucrări vor fi finalizate în câteva luni, şi la Gazoductul Trans Adriatic (TAP), care va duce gaze din Azerbaidjan spre Italia şi care a început să funcţioneze recent.

Cu o investiţie totală de circa 400 milioane de euro, capacitatea de înmagazinare a gazului natural lichefiat va fi de 153.500 metri cubi pe an şi se estimează că va putea să regazeifice circa 5,5 miliarde mc.

În acest fel, Grecia îşi va dubla capacitatea de înmagazinare, care în prezent este de 225.000 metri cubi la Revithousa şi va fi majorată la 380.000 metri cubi la această centrală prin construirea unui al doilea terminal.