Privatizările pe bursă, soluţie pentru "decăpuşarea" companiilor de stat

Privatizarea pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) reprezintă o soluţie foarte bună pentru companiile de stat, apreciază Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. Nu există metode mai bune sau mai proaste de privatizare, ci sunt probleme în aplicarea lor, a declarat, ieri, domnia sa, într-o dezbatere găzduită de World Trade Center.

Domnul Paul a subliniat: "Sigur că sunt un susţinător al privatizărilor de pachete majoritare pe BVB, care înseamnă transparenţă şi excluderea şpăgii. Listările sunt o soluţie de eficientizare şi de «decăpuşare» a companiilor de stat. Important este să existe voinţa politică. Vreau doar să subliniez că avem exemple de succes şi la privatizări prin metoda MEBO, PAS şi cea a vânzării către un investitor strategic. Desigur, avem mai multe exemple negative decât cele pozitive. Istoria din ultimii 20 de ani ne arată că metodele de privatizare au fost fie aplicate greşit, fie la un moment inoportun, fie a lipsit voinţa. Nu avem o strategie de privatizare pentru că funcţionarii se tem să nu-şi piardă locurile de muncă".

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a dat ca exemplu de succes privatizarea Automobile Dacia Piţeşti şi BCR, menţionând: "BCR l-a avut ca vânzător pe Sebastian Vlădescu, care a observat că două mari bănci se băteau să intre pe piaţa noastră şi a mizat pe psihologia lor. A fost o privatizare fără avocaţi şi consultanţi, pentru că vânzătorul a ştiut foarte bine ce a vrut".

• Cristina Chiriac: "Mai întâi restructurăm şi apoi privatizăm"

O privatizare trebuie să fie pregătită ca la carte ca să fie de succes, iar o companie de stat trebuie întâi restructurată şi apoi privatizată, consideră Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor.

Domnia sa a precizat: "Privatizările au început în 1992 şi au demonstrat că politicul este mai important ca economicul. În total, până la jumătatea acestui an, au trecut în proprietate privată 8.608 companii de stat şi mai sunt în monitorizare 2.545 de contracte. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului mai are în portofoliu 616 companii şi gestionează 160 de litigii de la privatizări în care cumpărătorul nu şi-a respectat contractul. Privatizări masive au avut loc până în 2007. De atunci şi până acum acestea au fost râzleţe. Per ansamblu, privatizările nu sunt de succes din mai multe motive. Până în 2007, statul impunea condiţii precum menţinerea locurilor de muncă şi a obiectului de activitate. Aceste condiţii au făcut imposibilă restructurarea şi eficientizarea societăţilor privatizate".

Potrivit doamnei Chiriac, statul are de recuperat creanţe de 2 miliarde de dolari de la 19.000 de companii aflate în insolvenţă sau faliment. "Numai de la 20 de companii din acest portofoliu statul trebuie să recupereze 840 de milioane de dolari", a subliniat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor, adăugând că privatizările ineficiente au condus la şomaj, iar una dintre cele mai afectate zone din ţara noastră din acest punct de vedere este Moldova.

Cristina Chiriac pledează pentru privatizări rapide pe piaţa de capital şi aplicarea unor strategii coerente în domeniu.

• Stan Popa: "Privatizarea trebuie reunită sub umbrela unei singure instituţii"

Privatizarea trebuie reunită sub umbrela unei singure instituţii, consideră Stan Popa, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care a precizat: "Fărâmiţarea companiilor pe ministere economice, care au şi competenţe în privatizare este nejustificată. Participaţiile statului trebuie reunite sub o singură umbrelă cu viziune unitară, iar ministerele trebuie să se ocupe de politici şi strategii. Guvernul actual a trecut de la vorbe la fapte, cu măsuri ferme, care să asigure creşterea economică prin privatizare. AAAS are o nouă strategie, de reorganizare a companiilor prin insolvenţă. Aversa este un exemplu în acest sens. Fabrica ajunsese în pragul falimentului, dar a fost salvată printr-o vânzare către un investitor privat, prin schimbarea de strategie a Autorităţii. Acum Aversa şi-a majorat producţia la 80% din capacitate".

Stan Popa afirmă că privatizările din ultimii 20 de ani s-au derulat sub presiunea îndeplinirii anumitor condiţii, în drumul ţării noastre de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.

• Oltchim şi CFR Marfă - două exemple de privatizări ratate

Liderul de sindicat de la Oltchim, Corneliu Cernev, a spus că societatea din Râmnicu Vâlcea are urgentă nevoie de infuzie de capital privat, ca să se poată restructura cu succes. Domna sa susţine că autorităţile s-au comportat iresponsabil de-a lungul timpului cu combinatul vâlcean, care a fost puternic căpuşat şi a avut parte de un management deficitar.

Corneliu Cernev consideră că alte cauze ale insolvenţei Oltchim au fost reprezentate de majorarea salariilor într-o perioadă în care se acumulau pierderi masive, investiţii enorme în instalaţiile neproductive, lipsa unor măsuri de restructurare în perioada în care combinatul a fost afectat de criza economică.

Cristina Chiriac a declarat că Oltchim putea fi restructurat şi în afara insolvenţei dacă statul făcea la timp conversia creanţelor AVAS în acţiuni: "Oltchim putea fi privatizat cu succes dacă acest proces era bine pregătit. S-a ţinut morţiş să se respecte un anumit calendar asumat în faţa FMI, iar privatizarea a eşuat. Fără muzica lui Tudor Gheorghe şi fără talk-show-uri, privatizarea s-ar fi încheiat cu succes".

Analistul economic Lucian Isar susţine că FMI nu impune o traiectorie anume a economiei sau privatizărilor: "FMI înţelege că trebuie să restructurezi înainte de privatizare. Dovadă programul de numire a managerilor profesionişti, cu scopul de eficientizare a companiilor de stat.

La Oltchim, FMI a cerut dovezi credibile că autorităţile vor să restructureze combinatul. Nu au primit aceste dovezi în vara lui 2012 şi aţi văzut ce a ieşit. Timpii limită din acordul cu FMI sunt doar o scuză incorectă pentru eşecurile statului în îndeplinirea angajamentelor asumate".

Liderul de sindicat Iulian Măntescu s-a declarat adeptul unei privatizări pe bursă a CFR Marfă: "Procesul din acest an a fost un eşec pentru că nu a fost bine pregătit. Compania a fost restructurată din temelii, dar numai la nivelul salariaţilor. Sindicatele consideră că este necesară restructurarea şi la nivel economic, nu numai a personalului. Companiile de stat sunt excesiv de politizate şi căpuşate, iar CFR Marfă nu face excepţie. Dacă nu intervenea preşedintele Traian Băsescu, privatizarea se încheia cu compania selectată, dar evoluţia nu ar fi fost una pozitivă".

Domnia sa susţine că dacă procesul de privatizare nu se reia şi nu se va desfăşura pe principii corecte, cu pregătirea prealabilă a societăţii există riscul ca CFR Marfă să ajungă în insolvenţă: "Comisia Europeană (CE) a fost de acord cu anularea unor datorii. Dacă întârzie procesul de privatizare, atunci există riscul ca CE să reinstituie aceste datorii şi compania nu are cum să le onoreze".

Dan Paul a explicat că CFR Marfă trebuie să treacă pe profit ca să poată fi listată, iar Lucian Isar apreciază că, dacă se continuă programul de listări, transparentizarea companiilor de stat va aduce mai multă eficienţă în activitate.