Problemele IMM, în atenţia Comisiei Europene

În contextul tranziţiei energetice, a implementării Green Deal şi a digitalizării economiei, companiile din UE se confruntă cu o acută lipsă a forţei calificate de muncă, a afirmat, ieri, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în discursul Starea Uniunii rostit în Parlamentul European. Şefa Executivului european a menţionat că 74% dintre IMM-urile europene spun că se confruntă cu lipsa forţei de muncă calificate şi că în UE sunt peste 8 milioane de tineri care nu au un loc de muncă, nu se află prinşi în nicio formă de învăţământ şi nu urmează niciun curs de formare profesională, făcând parte din aşa numita reţea NEETS.

Preşedinta Comisiei Europene s-a arătat nemulţumită şi de concurenţa neloială din partea companiilor din China faţă de companiile din cele 27 de state membre ale UE.

Ursula von der Leyen a spus: "Industriei şi companiilor noastre tehnologice le place concurenţa. Ele ştiu că o concurenţă globală este bună pentru afaceri şi duce la crearea şi protejarea unor locuri de muncă mai bune, aici, în Europa. Dar concurenţa este adevărată doar atâta timp cât este corectă. De prea multe ori, companiile noastre sunt excluse de pe pieţele externe sau sunt victimele practicilor neloiale. Acestea sunt adesea utilizate de concurenţii care beneficiază de subvenţii uriaşe din partea statului. Nu am uitat cum practicile comerciale neloiale ale Chinei au afectat industria noastră privind produsele necesare energiei fotovoltaice. Multe IMM-uri europene au fost eliminate din piaţă de competitorii lor din China, puternic subvenţionaţi de statul respectiv, iar unele start-up-uri europene au fost nevoite să intre în faliment, ceea ce a dus la un exod al tinerilor antreprenori. (...) De aceea, trebuie să fim atenţi la riscurile cu care ne confruntăm. Luaţi, de exemplu, sectorul vehiculelor electrice. Este o industrie crucială pentru economia curată, cu un potenţial imens pentru Europa, dar pieţele globale sunt acum inundate de maşini electrice chinezeşti mai ieftine, al căror preţ este ţinut artificial la un nivel scăzut de subvenţii uriaşe din partea statului. Acest lucru ne distorsionează piaţa. Şi cum nu acceptăm acest lucru din interior, nu acceptăm acest lucru din exterior. Aşa că anunţ lansarea unei investigaţii a Comisiei Europene cu privire la subvenţiile acordate producătorilor de vehicule electrice din China. Europa este deschisă la concurenţă. Trebuie să ne apărăm împotriva practicilor neloiale. Dar, în egală măsură, este vital să păstrăm linii deschise de comunicare şi dialog cu China. Pentru că există şi subiecte, unde putem şi trebuie să cooperăm. Reduceţi riscul, nu decuplaţi - aceasta va fi abordarea mea cu conducerea chineză la Summit-ul UE-China de la sfârşitul acestui an".

• Sprijinirea sectoarelor industriale pentru continuarea tranziţiei energetice

După ce a menţionat că, până acum, au fost realizate peste 90% dintre obiectivele asumate în toamna anului 2019 de actuala componenţă a Comisiei Europene, Von der Leyen a spus că restul trebuie finalizat în următoarele 300 de zile, inclusiv obiectivele incluse în Green Deal, dar şi cele privind competitivitatea industrială a Uniunii.

Ursula von der Leyen a adăugat: "Industria europeană arată în fiecare zi că este pregătită să impulsioneze tranziţie energetică. În ultimii cinci ani, numărul fabricilor de oţel verde din UE a crescut de la zero la 38. Acum atragem mai multe investiţii în hidrogen curat decât SUA şi China la un loc. Şi mâine voi fi în Danemarca cu prim-ministrul Mette Frederiksen pentru a vedea prima mână acea inovaţie. Vom marca lansarea primei nave portacontainere, alimentată cu metanol curat, produs cu energie solară. Acesta este punctul forte al răspunsului Europei la schimbările climatice.European Green Deal oferă cadrul, stimulentele şi investiţiile necesare - dar oamenii, inventatorii, inginerii sunt cei care dezvoltă soluţiile. Vom continua să sprijinim industria europeană pe tot parcursul acestei tranziţii. (...)Trebuie să terminăm această lucrare. Şi cu aceasta, trebuie să dezvoltăm o abordare pentru fiecare ecosistem industrial. (...) Scopul principal va fi sprijinirea fiecărui sector în construirea modelului său de afaceri pentru decarbonizarea industriei. Industria noastră eoliană se confruntă cu o combinaţie unică de provocări, de aceea vom prezenta un pachet european de energie eoliană - lucrând îndeaproape cu industria şi statele membre. De la vânt la oţel, de la baterii la vehicule electrice, ambiţia noastră este clară: viitorul industriei noastre de tehnologie curată trebuie făcut în Europa".

• Ursula von der Leyen cere primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen

Legat de extinderea UE, Ursula von der Leyen a afirmat că trebuie intensificat procesul de aderare a Ucrainei şi Moldovei la Uniune, precum şi a statelor din Balcanii de Vest şi trebuie sprijinite aceste state în drumul către îndeplinirea aquis-ului comunitar, visând la un bloc comunitar cu peste 30 de state membre.

Preşedintele Comisiei Europene s-a referit şi la extinderea spaţiului Schengen şi a reiterat sprijinul său pentru primirea României şi Bulgariei în acest spaţiu.

"Doresc să le mulţumesc în special Bulgariei şi României pentru că au arătat calea de urmat cu bune practici în materie de azil şi returnare. Bulgaria şi România fac parte din spaţiul nostru Schengen, au demonstrat-o. Să le permitem, în sfârşit, să intre în spaţiul Schengen, fără alte întârzieri", a precizat von der Leyen, după ce subiectul respectiv a fost adus în dezbatere de Dacian Cioloş (REPER/Renew Europe), în intervenţia scurtă pe care acesta a avut-o de la tribuna Parlamentului European.

În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, von der Leyen a afirmat că IA va îmbunătăţi asistenţa medicală, va stimula productivitatea şi va contribui la combaterea schimbărilor climatice. Prioritatea numărul unu a Comisiei este de a se asigura că IA se dezvoltă într-un mod centrat pe factorul uman, transparent şi responsabil, a adăugat aceasta, solicitând, de asemenea, un grup internaţional de experţi similar cu IPCC privind schimbările climatice pentru a dirija dezvoltarea IA, a afirmat şefa Executivului european.

Referitor la Ucraina, aceasta a anunţat că va propune extinderea protecţiei temporare a UE pentru ucraineni şi o sumă suplimentară de 50 miliarde de euro pe o perioadă de patru ani pentru investiţii şi reforme.

• Reindustrializarea UE - prioritate pentru grupurile politice din Parlamentul European

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au avut câteva amendamente la discursul susţinut de preşedinta Ursula von der Leyen.

Manfred Weber (preşedintele PPE) a afirmat că "avem nevoie de creştere economică, de locuri de muncă, de venituri decente, de prosperitate, de o industrie puternică", dar şi că este necesară o Uniune Europeană a Apărării.

Lidera socialiştilor şi democraţilor europene, Iratxe García a declarat că prioritatea principală a UE ar trebui să fie reindustrializarea pentru a obţine autonomia strategică, promovând în acelaşi timp tranziţia verde pentru a stopa consecinţele schimbărilor climatice. García a solicitat includerea violenţei de gen pe lista UE a infracţiunilor şi utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a contribui la finanţarea reconstrucţiei Ucrainei. Ea a cerut, de asemenea, UE să obţină un acord pentru Pactul privind migraţia şi a subliniat că "banii europenilor nu pot sfârşi în buzunarele guvernelor care abuzează de drepturile fundamentale ale cetăţenilor".

Stephane Sejourne (preşedintele Renew Europe) a cerut ca UE să se concentreze asupra reindustrializării Europei şi a subliniat necesitatea unei soluţii durabile în chestiunile legate de migraţie. Ea a criticat regula unanimităţii "nocive" din Consiliul UE, regulă care a împiedicat până acum primirea ţării noastre în Schengen, dar şi sancţionarea unor măsuri luate de guvernele de la Budapesta şi Varşovia.

Philippe Lamberts, liderul grupului politic al Verzilor europeni, i-a criticat pe "cei care cer o pauză" în legislaţia privind clima şi mediul, spunând că "nu suntem deasupra naturii (...) şi, fie că ne place sau nu, există limite pentru ceea ce poate suporta şi ceea ce poate oferi planeta noastră". El a spus că tranziţia verde reprezintă "cea mai mare oportunitate economică pentru Europa". Lamberts a solicitat Comisiei Europene să abordeze problemele legate de locuinţe şi să îşi intensifice eforturile împotriva încălcărilor statului de drept, "şi nu numai în cazul Poloniei sau Ungariei".

Reprezentantul Reformatorilor şi Conserrvatorilor Europeni, polonezul Ryszard Legutko a declarat că UE nu este mai bună decât în urmă cu 20 de ani, prin prisma instabilităţii actuale, a incertitudinii şi inflaţiei ridicate. El a mai spus că traficul de persoane prosperă, Pactul verde este o extravaganţă costisitoare deoarece costul datoriei comune a UE va fi de două ori mai mare decât se preconiza, iar bugetul UE este în ruină.

"Comisia se îndreaptă spre oligarhie, amestecându-se în politicile naţionale şi încercând să răstoarne guvernele care nu îi plac, transformând statul de drept într-o caricatură", a afirmat deputatul european din partea Poloniei.

Reprezentanţii extremei drepte europene au afirmat că schimbările climatice trebuie combătute fără a afecta fermierii, companiile sau proprietarii clădirilor, în timp reprezentanţii stângii europene au susţinut că, în ciuda promisiunilor înalte, realitatea pentru mulţi europeni rămâne sumbră, cu creşterea costurilor de trai şi scăderea salariilor reale, afirmând că în acest moment în UE 95 de milioane de oameni sunt ameninţaţi de sărăcie.