Odată cu depăşirea pragului de 3% al deficitului bugetar în acest an este posibil ca ţara noastră să intre în procedura de deficit excesiv alături de alte ţări din Uniunea Europeană, cum ar fi Spania, Ungaria, ţările baltice, potrivit Pactului de stabilitate şi creştere care guvernează statele membre, a declarat europarlamentarul Daniel Dăianu. "Comisia Europeană (CE) este conştientă de faptul că în perioadă de recesiune încasările la buget sunt mai reduse, iar execuţia bugetară trebuie să aibă o natură contra-ciclică (de majorare a cheltuielilor bugetare pentru a stimula creşterea producţiei -n.r), dar este normal ca aceasta să demareze procedura potrivit legii", a precizat domnul Dăianu. Europarlamentarul a explicat că o reducere a cheltuielilor în această perioadă ar afecta şi mai mult economia, însă există riscul ca ţările comunitare să persiste în a practica deficite bugetare foarte mari, iar Comisia trebuie să împiedice o astfel de posibilitate. "O persistenţă în acumularea bugetelor excesive ar putea creşte riscurile chiar pentru zona euro", a mai precizat Daniel Dăianu.
În acest an, Comisia Europeană prognozează o medie a deficitului bugetar la nivelul Uniunii Europene de peste 4,4%, iar ţări precum Spania, Irlanda, Marea Britanie, vor avea deficit peste această medie, a declarat domnia sa.
Comisarul pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia a declarat recent, că în toate cazurile în care deficitul bugetar excede 3% din PIB (cu excepţia ţărilor în care situaţia deficitului excesiv este temporară şi excepţională şi dacă deficitul se menţine aproape de valoarea pragului), Comisia va propune începerea supravegherii bugetare pentru a ajuta statele membre să ajusteze deficitele. Aceasta este cheia pentru a asigura credibilitatea Uniunii Europene şi încrederea investitorilor că deteriorarea finanţelor publice şi a datoriilor vor fi redresate odată ce criza se va fi terminat, a mai precizat domnia sa.
Comisia va examina, pe 18 februarie, programele de stabilitate şi convergenţă ale ţărilor membre în care acestea detaliază, în fiecare an, proiecţiile bugetare pentru anii următori. Amelia Torres, purtătorul de cuvânt al comisarului Almunia, a explicat: "Vor fi examinate doar acele proiecte care vor fi ajuns în timp util la Comisie".
Tot în această dată Comisia va iniţia rapoartele de supraveghere pentru ţările care prezintă deficit bugetar excesiv. "Raportul României nu a ajuns încă la Comisie, din moment ce prioritatea de acum o reprezintă adoptarea bugetului pentru anul 2009", a mai precizat purtătorul de cuvânt, care a adăugat că un alt grup de ţări va fi analizat pe 25 februarie.
În anul 2008, deficitul bugetar al ţării noastre, calculat după standardul european, a ajuns la un nivel record de 5,2% din PIB, peste plafonul de trei la sută în care trebuie să se încadreze statele membre ale Uniunii Europene. Pentru acest an, deficitul programat de Guvern este de 2% din PIB.
Şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat recent, că depăşirea plafonului de 3% din PIB peste deficitul bugetar admis conform Pactului de stabilitate şi creştere pune ţara noastră în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. Ministrul declarase că dacă se demonstrează ca deficitele execesive ale ţărilor se datorează efectelor crizei economice acestea vor fi tratate cu o oarecare îngăduinţă. În caz contrar, probabil că fiecare ţară va avea de suportat consecinţele a mai explicat Gheorghe Pogea.
• Procedura de deficit excesiv
Procedura de deficit excesiv face parte din legea care guvernează Uniunea Europeană, Pactul de stabilitate şi creştere, care prevede ca statele membre să evite un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB. Comisia Europeană evaluează situaţia deficitelor bugetare iar Consiliul Uniunii decide dacă deficitul este excesiv sau nu.
Odată ce decizia este luată iar ţara în cauză intră în această procedură, Consiliul adresează o serie de recomndări ţării în cauză, în primul rând, în vederea rectificării situaţiei într-o perioadă dată de timp. Dacă recomandările nu sunt îndeplinite, Consiliul poate impune o serie de măsuri de redresare. Acesta are opţiunea de a impune penalităţi statului cu deficit excesiv şi poate decide ca Banca Centrală Europeană să îşi reconsidere politica de creditare a ţării în cauză.