Producţia industrială, în creştere pentru a patra lună consecutiv în august

Producţia industrială a crescut pentru a patra lună consecutiv în luna august, arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. În acelaşi timp, comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată au continuat să crească în august, mai punctează analistul.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat astăzi datele privind evoluţia producţiei industriale în august şi primele opt luni din 2020, dar şi privind dinamica comenzilor noi în industria prelucrătoare în aceleaşi perioade menţionate. Redăm mai jos punctele centrale din analiza lui Andrei Rădulescu.

• Puncte centrale privind producţia industrială:

Statisticile indică un ritm lunar pozitiv al industriei pentru a patra lună la rând în august (pe fondul redinamizării fluxurilor comerciale internaţionale şi mix-ului relaxat de politici economice), evoluţie care confirmă intrarea în ciclul postpandemie.

Astfel, conform INS producţia industrială a crescut pentru a patra lună consecutiv în august, cu un ritm lunar de 3.9%, evoluţie determinată de majorarea componentei prelucrătoare (cu 4.2% comparativ cu iulie), pe fondul redinamizării comerţului internaţional şi resimţirii mix-ului relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare.

Pe de altă parte, ramurile energie & utilităţi şi extractivă au înregistrat scăderi cu ritmuri lunare de 1.2%, respectiv 3.7%.

În dinamică an/an producţia industrială s-a ajustat pentru a 15-a lună la rând în august, dar cu un ritm în atenuare la 4.3% (minimul din februarie). Ramura prelucrătoare a scăzut pentru a 16-a lună consecutiv în august, dar cu o dinamică în atenuare la 4.3%.

De asemenea, componenta extractivă s-a diminuat pentru a 16-a lună la rând în august, cu un ritm în intensificare la 10.5% an/an.

Nu în ultimul rând, ramura energie & utilităţi s-a ajustat pentru a 14-a lună consecutiv în august, cu 1.6% an/an.

Din analiza pe marile grupe industriale se evidenţiază majorarea producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată pentru a treia lună consecutiv în august, cu un ritm anual de 5.1%, evoluţie care confirmă ameliorarea climatului din sfera consumului privat.

Pe de altă parte, producţia de bunuri de capital s-a ajustat pentru a 15-a lună la rând în august, dar cu o dinamică anuală în atenuare la 8.8%, evoluţie care confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de incidenţa crizei sanitare şi poziţionarea la începutul ciclului post-pandemie.

Nu în ultimul rând, producţia de bunuri intermediare şi producţia de bunuri de uz curent au scăzut cu dinamici anuale în atenuare la 1.2%, respectiv 4.7%.

Prin urmare, în perioada ianuarie-august 2020 producţia industrială a consemnat un ritm anual de declin de 13.7%, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent în perioada postbelică.

Se evidenţiază ajustarea componentei prelucrătoare cu 15.2% an/an, dat fiind că incidenţa crizei sanitare a reprezentat un şoc pentru comerţul internaţional.

Totodată, ramurile energie & utilităţi şi extractivă au scăzut cu 5.7% an/an, respectiv cu 10.9% an/an în primele opt luni din 2020.

Analiza pe marile grupe industriale evidenţiază declinul producţiei de bunuri de capital cu 23.7% an/an la opt luni.

De asemenea, componentele bunuri de folosinţă îndelungată, bunuri intermediare şi bunuri de uz curent au scăzut cu dinamici anuale de 8.6%, 9.5%, respectiv 10.8%.

Din perspectiva evoluţiei producţiei cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare în primele opt luni din 2020 au fost: tutun (1.2% an/an), chimică (2.5% an/an) şi farmaceutică (5.2% an/an).

La polul opus, ramurile cu ajustările cele mai severe ale producţiei în perioada ianuarie-august au fost: tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei, prepararea şi vopsirea blănurilor (33.2% an/an), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (32.2% an/an) şi fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (27.7% an/an).

Estimările econometrice elaborate indică o dinamică a producţiei industriale sub ritmul potenţial pentru a cincea lună consecutiv în august, evoluţie care exprimă finalul ciclului post-criză şi tranziţia spre ciclul post-pandemie.

Conform scenariului macroeconomic central actualizat recent investiţiile productive ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 6.8% în perioada 2020- 2022. Acest scenariu este susţinut de perspectivele de persistenţă a unui mix relaxat de politici economice în UE şi România pe termen mediu, de programele lansate recent de Comisia Europeană şi de oportunităţile de dezvoltare din economia internă în acest deceniu.

• Puncte centrale privind comenzile noi în industria prelucrătoare:

Statisticile indică declinul comenzilor noi în industria prelucrătoare pentru a şasea lună la rând şi dinamica sub potenţial pentru a cincea lună consecutiv în august, într-o evoluţie influenţată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent.

Cu toate acestea, ritmul anual de declin s-a diminuat în intensitate, iar comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată s-au majorat pentru a treia lună la rând în august, evoluţii care confirmă depăşirea punctului critic al şocului indus de incidenţa crizei sanitare şi poziţionarea la începutul ciclului post-pandemie.

Astfel, comenzile noi în industria prelucrătoare s-au ajustat pentru a şasea lună la rând în august, dar cu un ritm anual în temperare la 3.4%.

Se evidenţiază majorarea comenzilor noi de bunuri de folosinţă îndelungată pentru a treia lună la rând în august, cu o dinamică anuală de 8.3%, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat de politici economice în implementare la nivelul Uniunii Europene şi în România.

Pe de altă parte, comenzile noi de bunuri de capital au scăzut pentru a şasea lună la rând în august, dar cu un ritm în atenuare la 3.3% an/an.

Nu în ultimul rând, comenzile de bunuri intermediare şi cele de bunuri de uz curent s-au diminuat cu 5.6% an/an, respectiv 0.5% an/an.

Astfel, în perioada ianuarie-august comenzile noi în industria prelucrătoare au scăzut cu 11.7% an/an, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent. Evoluţia a fost determinată de declinul comenzilor de bunuri intermediare, bunuri de uz curent şi bunuri de capital cu dinamici anuale de 9.2%, 10.7%, respectiv 14.5%.

Se evidenţiază însă majorarea comenzilor de bunuri de folosinţă îndelungată cu 18.3% an/an, evoluţie care exprimă premise de redinamizare pentru consumul privat (principala componentă a PIB) în trimestrele următoare, scenariu susţinut de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice în implementare în România şi la nivelul Uniunii Europene.

Din perspectiva evoluţiei comenzilor noi cele mai dinamici ramuri ale industriei prelucrătoare în intervalul ianuarie-august 2020 au fost calculatoare şi produse electronice şi optice (3.6% an/an) şi farmaceutică (4.4% an/an).

Pe de altă parte, cele mai severe ritmuri de declin au fost consemnate în ramurile alte mijloace de transport (28.5% an/an), articole de îmbrăcăminte (22.6% an/an) şi metalurgică (18.6% an/an).

Estimările econometrice elaborate indică o evoluţie a comenzilor noi în industria prelucrătoare sub ritmul potenţial pentru a cincea lună consecutiv în august, pe fondul incidenţei crizei sanitare şi consecinţelor acesteia.

Conform scenariului macroeconomic central actualizat recent investiţiile productive ar putea creşte cu o dinamică medie anuală de 6.8% în intervalul 2020-2022, perspectivă susţinută de persistenţa costurilor reale de finanţare la un nivel redus, de programele lansate recent de Uniunea Europeană (Next Generation şi cadrul financiar multianual) şi potenţialul de dezvoltare pentru economia României în acest deceniu.