English
• Preţul gazelor naturale, în declin • Surse: Eni Italia şi OMV Austria se pregătesc să plătească în ruble pentru achiziţiile de la Gazprom
Franţa are programat să găzduiască luni, 2 mai, o reuniune a miniştrilor Energiei din Uniunea Europeană (UE), pentru discuţii pe tema livrărilor de energie, anunţă Reuters.
Reuniunea extraordinară vine după ce, săptămâna aceasta, Rusia a oprit livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, pe motiv că cele două ţări nu şi-au plătit importurile de profil în ruble, aşa cum a cerut liderul de la Kremlin.
Ministrul francez al tranziţiei ecologice, Barbara Pompili, a informat: "În urma sistării livrărilor de gaze ruseşti către Polonia şi Bulgaria, europenii rămân uniţi şi solidari. Vom avea o reuniune luni după-amiază pentru o sesiune extraordinară a Consiliului de Miniştri responsabili cu energia".
Ieri, preţurile de referinţă ale gazelor naturale în Europa au scăzut, cumpărătorii luând în considerare opţiuni pentru menţinerea livrărilor din Rusia fără încălcarea sancţiunilor.
La Bursa din Amsterdam, cotaţia futures a gazelor cu livrare luna viitoare a coborât de la 105 euro pentru un Megawatt-oră în deschiderea sesiunii, la 100 de euro la ora 09.15. La 09.51, preţul era de 106 euro, însă la ora 13.11 scăzuse la 102,68 euro.
• OMV: "Lucrăm la o soluţie în conformitate cu sancţiunile"
Grupul italian Eni SpA se pregăteşte să-şi deschidă un cont în ruble la Gazprombank JSC, ceea ce-i va permite să îndeplinească cerinţele privind plata achiziţiilor de gaze în moneda Rusiei, spun surse citate de Bloomberg, care menţionează că patru cumpărători europeni au plătit deja în ruble pentru aceste livrări, iar zece şi-au deschis conturi la banca rusească.
Conform unor surse citate de Financial Times, compania austriacă OMV AG, unul din cei mai mari importatori de gaz rusesc, se pregăteşte, la rândul său, să deschidă conturi în ruble la Gazprombank în Elveţia. Un purtător de cuvânt al OMV a declarat, citat de Reuters, că grupul lucrează la o soluţie în conformitate cu sancţiunile, dar a refuzat să specifice dacă aceasta înseamnă plata în ruble. Nici reprezentanţii Eni nu au dorit să comenteze pe marginea informaţiei mai sus menţionate.
• The Guardian: Rusia aproape şi-a dublat veniturile obţinute din combustibili fosili de când a invadat Ucraina
Rusia aproape şi-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE în timpul celor două luni de război în Ucraina, beneficiind de creşterea preţurilor chiar dacă volumele au fost reduse în urma sancţiunilor impuse de statele occidentale, relatează The Guardian, conform news.ro.
Rusia a încasat aproximativ 62 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze şi cărbune în cele două luni de la începutul invaziei din Ucraina, potrivit unei analize asupra mişcărilor de transport maritim şi a mărfurilor realizată de Centrul de Cercetare privind Energia şi Aerul Curat ("Centre for Research on Energy and Clean Air"- CREA). Pentru UE, importurile au fost de aproximativ 44 de miliarde de euro în ultimele două luni, comparativ cu aproximativ 140 de miliarde de euro pentru întreg anul trecut sau aproximativ 12 miliarde de euro pe lună.
Chiar dacă exporturile din Rusia au fost reduse din cauza războiului şi a sancţiunilor, supremaţia Moscovei în rolul de sursă de gaze a însemnat că întreruperea aprovizionării nu a cauzat decât creşterea preţurilor, care erau deja ridicate din cauza ofertei reduse, consecinţă a pandemiei de Covid-19, notează analiza.
Transporturile de ţiţei din Rusia către porturile străine au scăzut cu 30% în primele trei săptămâni ale lunii aprilie, comparativ cu cifrele din ianuarie şi februarie, înainte de invazie, potrivit datelor CREA. Cu toate acestea, veniturile Rusiei cresc, datorită preţurilor mari ale petrolului şi gazelor, finanţând direct guvernul rus prin intermediul companiilor de stat, în pofida sancţiunilor care vizează exportul.
Rusia a prins UE într-o capcană, preţurile urmând să crească şi mai mult în urma restricţiilor suplimentare. Drept urmare, Moscova reuşeşte să îşi echilibreze veniturile în pofida eforturilor depuse de guvernele UE, conform sursei.
"Exporturile de combustibili fosili sunt un element-cheie al regimului lui Putin şi al multor altor state incorecte. Importurile neîntrerupte de energie reprezintă lacunele majore ale sancţiunilor impuse Rusiei. Toţi cei care cumpără aceşti combustibili fosili sunt complici la încălcările îngrozitoare ale dreptului internaţional comise de armata rusă", a afirmat Lauri Myllyvirta, analist principal al CREA.
Voinţa Rusiei de a-şi încălca propriile contracte înseamnă că firmele nu au acum nicio scuză să continue comerţul cu Rusia, a declarat Louis J Wilson, consilier principal al Global Witness, organizaţie pentru drepturile omului.
"Comercianţii principali de combustibili fosili, care au continuat să tranzacţioneze combustibili fosili din Rusia, susţinând că sunt forţaţi prin contractele lor pe termen lung, ar trebui să ia notă de valoarea acordurilor pe care le au cu entităţile ruseşti", a subliniat Wilson, adăugând: "Rusia este dispusă să încalce aceste contracte pentru a-şi sprijini propriul efort de război, dar se presupune că companiile europene se simt obligate să continue să finanţeze crime de război din respect pentru ele".
Datele CREA au dezvăluit că multe companii de combustibili fosili au continuat să facă comerţ cu Rusia, inclusiv BP, Shell şi ExxonMobil.
Germania a fost cel mai mare importator în ultimele două luni, în ciuda declaraţiilor repetate ale guvernului că eliminarea dependenţei de petrolul rus este o prioritate.
Berlinul a plătit aproximativ 9 miliarde de euro pentru importuri în perioada respectivă. Italia şi Ţările de Jos au fost, de asemenea, importatori importanţi, cu aproximativ 6,8 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro. Însă, din cauza faptului că aceste ţări operează porturi majore, care preiau produse pentru rafinare şi utilizare în industriile chimice, precum şi pentru consumul intern, multe dintre importurile respective au fost probabil folosite în altă parte.
Bernice Lee, director de cercetare la grupul de experţi Chatham House, spune: "La două luni după ce Putin a invadat Ucraina, Germania încă mai finanţează «cufărul de război rusesc» în valoare de 4,5 miliarde de euro pe lună. Berlinul este cel mai mare cumpărător de combustibili fosili din Rusia. Occidentul aşteaptă ca Germania să îşi demonstreze puterea şi determinarea faţă de Rusia, dar, în schimb, finanţează războiul şi blochează embargoul european asupra petrolului rus".
• Regiunea Herson va adopta rubla de la 1 mai
Regiunea Herson, din sudul Ucrainei, va începe să utilizeze rubla rusească de la data de 1 mai, a declarat un reprezentant al autointitulatei "administraţii civile-militare" a regiunii, pentru agenţia rusă RIA, transmite Reuters, conform Agerpres.
Oficialul respectiv, Kiril Stremusov, a spus că tranziţia la rubla rusească va dura până la patru luni, perioadă în care va circula alături de moneda oficială a Ucrainei, hrivna.
Rusia a anunţat marţi că deţine controlul deplin asupra regiunii Herson, care furnizează o legătură terestră parţială între peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei.
Autorităţile locale ucrainene susţin că Rusia şi-a numit propriul primar în oraşul Herson şi a preluat sediul administraţiei regionale.
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna iunie a urcat cu 0,3% la ICE Futures Europe, în prima parte a zilei de ieri, atingând 105,68 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iunie a crescut cu 0,4 la 102,41 dolari barilul la ora locală 06.16.
-----------
Cotaţia futures a aurului cu livrare în iunie a scăzut cu 0,02%, la 1.888,40 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 06.17, cea spot a urcat cu 0,1%, la 1.887,49 dolari/uncie.
-----------
Preţul grâului cu livrare în luna iulie a crescut cu 1,1% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), la ora locală 06.16, la 11,03 dolari/buşel. Cotaţia porumbului cu livrare în iulie era în urcare cu 0,8%, la 8,18 dolari/buşel. Cotaţia porumbului este la mai ridicat nivel de după 2012, pe măsură ce războiul din Ucraina sufocă livrările, iar condiţiile meteo nefavorabile pun în pericol culturile în cele două Americi, conform Bloomberg. De la începutul acestui an, până în prezent, cotaţia porumbului a crescut cu 38% la Bursa din Chicago.
-----------
Indicele major MOEX al Bursei din Moscova, denominat în ruble, a crescut cu 2,6% ieri, la ora locală 13.34, până la 2.486,26 puncte, iar RTS - denominat în dolari - cu 3,4%, la 1.084,26.
-----------
Fondul suveran al Rusiei (NWF), unde se acumulează veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei, va fi principala sursă de finanţare pentru un deficit bugetar care în acest an ar urma să se ridice la 1.600 miliarde de ruble (21,6 miliarde de dolari), a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, conform Reuters.
Anton Siluanov a mai spus că va fi introdusă o limită de cheltuieli pentru evitarea epuizării fondului suveran. "Dacă veniturile la buget vor fi mai mari decât s-a planificat, vom cheltui mai puţin de la fondul suveran. În caz contrar, vom cheltui mai mult", a adăugat Siluanov, conform Agerpres.
În plus, Rusia va direcţiona suma de 50 de miliarde de ruble de la fondul suveran ca să susţină capitalul Gazprombank, deoarece această bancă are nevoie de fonduri suplimentare pentru a putea derula proiecte de infrastructură. Pe lângă Gazprombank, guvernul de la Moscova intenţionează să utilizeze bani de la fondul suveran ca să recapitalizezez compania aeriană Aeroflot şi societatea naţională de căi ferate Russian Railways, fără să precizezez care vor fi sumele alocate pentru sprijinirea acestor companii.
-----------
Comisia Europeană a propus miercuri suspendarea, pentru o perioadă de un an, a taxelor de import pentru toate exporturile din Ucraina către UE. Propunerea, care trebuie analizată şi aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene, ar implica, de asemenea, suspendarea pe o perioadă de un an a tuturor măsurilor antidumping şi de salvgardare ale UE în vigoare privind exporturile de oţel din Ucraina.
-----------
Gazprom se aşteaptă la o scădere a producţiei de gaze cu aproximativ 4% anul acesta, a anunţat ieri Vitaly Markelov, adjunctul directorului general, transmite Reuters.
Markelov a declarat, fără să dea amănunte, că firma estimează că producţia se va reduce la 494,4 miliarde metri cubi (bcm) în 2022, de la 514,8 bcm în 2021. Ar fi cel mai redus nivel al producţiei Gazprom din 2017, când s-a situat la 471 bcm, conform Agerpres.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.04.2022, 08:26)
...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.04.2022, 09:27)
Povesti, singurele tari stresate sunt Franta, Italia, Austria, Germania, Ungaria care au expunere bancara pe Rusia. Te uiti prin mall-urile din Moskva si St Petersburg numai firmale franceze mai sunt deschise acolo, de unde se vede cine sunt "cartitele" din UE. Polonia, Tarile Baltice, Norvegia, Danemarca, UK privesc spre viitor, care nu are legatura cu gazul rusesc. Pana in 2024 UE este independenta energetic de Rusia...Foamea scrie pe mujici:-)
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.04.2022, 13:01)
Dan Diaconu: Războiul devine mondial
Azi e ziua în care conflictul din Ucraina se internaţionalizează, devenind unul mondial. Avem de-a face cu un cumul de factori care au făcut ca şi în ipoteza încheierii bruşte a conflictului evenimentul – improbabil acum – să nu mai conteze. Degeaba scoţi din foc băţul de la carea fost aprins mormanul de buşteni. Asta nu va stinge vâlvătaia. Acum suntem în momentul în care s-au aprins buştenii şi-o să vedeţi imediat imaginea mare a întregii desfăşurări de forţe.
Ştim că Rusia a intrat în Ucraina, declanşând ceea ce ei numesc o „operaţiune specială”. Personal, războiul de acum îmi aminteşte de Cecenia, inclusiv din punctul de vedere al greşelilor făcute. Ceea ce nu s-a spus este că, aşa cum în Cecenia ruşii au fost lăsaţi să-şi facă treba, de data aceasta sunt împiedicaţi de întreaga comunitate NATO. Iată şi motivul pentru care, în ciuda faptului că nu pare, conflictul s-a extins în afara graniţelor Ucrainei, devenind unul de-a dreptul internaţional, chiar dacă ţăcănitul armelor încă se aude doar în Ucraina. E o chestie de timp.
Aşa cum am spus, lupta va continua chiar şi după ce armele nu se vor mai auzi. E ca într-un divorţ: deja s-au spus mult prea multe pentru a mai exista o cale de mijloc. De ce însă am spus că azi e ziua Z a internaţionalizării? Doar occidentalii ajută de ceva vreme Ucraina, astfel încât aparent n-ar exista motive. Ei bine, există!
Azi e ziua în care ruşii le-au spus polonezilor că sistează gazele dacă nu-şi primesc plata în ruble. Şi, dacă vreţi, este momentul în care NATO a mai aruncat în focul luptei un pion: pe cel polonez. În mod normal polonezii puteau trece de problemă destul de facil, însă nu au vrut. La ora actuală Polonia a intrat în vria specifică, cea care-a făcut-o de-atâtea ori de-a lungul istoriei să piardă tot. Când intră în „scenariul eroic” polonezii devin iraţionali. Toată lumea ştie asta, inclusiv manipulatorul lor din umbră, SUA.
Ca efect al refuzului eroic al polonezilor de a cumpăra gazul pe ruble, ruşii vor sista livrarea materiei prime. Polonezii şi-au făcut calculul că pot rezista o perioadă întrucât au avut grijă să-şi umple rezervele. Doar că rezistenţa nu se poate face la infinit. De aceea asul din mânecă pe care se bazează ei e reprezentat de livrarea de gaz lichefiat din SUA. Americanii, după ce i-au împins în luptă, le-au promis asta şi probabil le vor livra. Chestiunea este că avem de-a face cu un joc pe perioadă medie.
Jocul americanilor e însă unul pe perioadă scurtă. Fiecare dintre părţi speră ca cealaltă să cedeze. Teoretic, stopând livările către Polonia, ruşii trebuie să facă ceva cu acel gaz. Sau să găsească o soluţie de vânzare alternativă. Rusia încă nu livrează la întregul potenţial către China, astfel încât nu au alternativă. Cu alte cuvinte, din punct de vedere teroretic, rămân cu gazu-n bătătură. Doar că situaţia e mai complexă de atât.
Următoarea vizată la „protest” este Germania. Având un premier slab, Germania va proceda la fel ca Polonia, fiind împinsă cu cinism spre propria gaură economică. SUA ştie asta, la fel cum şi Rusia ştie. Germania însă e de un alt calibru. E o lovitură extrem de grea pentru ruşi. Stoparea gazului către Germania poate da peste cap serios finanţele Moscovei. Toată lumea ştie asta. Doar că mai e un revers al medaliei: cineva trebuie să asigure Germaniei deficitul de gaze. Cine să fie?
Din nou, SUA e cea care face pe „îngerul salvator”. SUA a promis că va trimite Europei cantităţile de gaz lichefiat de care are nevoie. Poate face asta? Teoretic da, practic nu. Pentru a transporta atâta gaz lichefiat ai nevoie de infrastructură. Nu există nave construite pentru a prelua această sarcină gigantică. În plus, preţul acelui gaz va fi de vreo zece ori mai mare decât cel pompat de ruşi prin ţevi. Însă pe cine mai interesează „amănuntele” atunci când iraţionalul pluteşte peste tot?
Fac menţiunea că Biden a anunţat că scoate petrol din rezerve pentru a asigura Europei diferenţa de ţiţei. Asta o face deja. Cu aceeaşi speranţă că-i va ştrangula economic pe ruşi. OK, acum întrebarea care se pune este ce vor face ruşii? O să vă spun că încă din 2019 Rusia şi-a întărit flota de transport LNG. Strategic, au pus bază pe flota arctică deoarece era extrem de greu transportul gazului extras de acolo. În principal, ruşii pot exporta ceva gaz lichefiat cu flota actuală, beneficiind de creşterea extremă a preţurilor. Cu siguranţă că se vor găsi destui interesaţi, mai ales în condiţiile contractării puternice a ofertei. Asta însă nu va fi suficient. Pentru a exporta mai mult, Rusia va trebui să-şi facă nave noi. Au designul – unul inovator, bazat pe propulsie nucleară – doar că e nevoie de timp.
Să trecem Oceanul. SUA pare „unchiul cel bun” pentru Europa. Însă toată bunătatea costă. Iar Rusia pare că înţelege bine jocul. Prin întreţinerea „păduchelui european”, SUA îşi goleşte rezervele strategice şi se îndreaptă mai mult spre colaps. Iar asta convine de minune Rusiei deoarece pare a-şi pune baza pe un joc pe termen mediu. De ce a scos Biden rezervele strategice la mezat? E simplu: nu vrea să piardă Europa înainte de alegeri. De fapt alegerile sunt singura miză a SUA. Oricum democraţii stau dezastruos în sondaje, astfel încât o pierdere la momentul actual a Europei i-ar duce către desfiinţare. Iată cee ce trebuie să înţelegeţi: pentru americani e un joc până la alegeri, după care evidenţa va ieşi la iveală, anume că SUA nu poate să mai ţină în spate Europa. O să vedeţi că fix aşa se va întâmpla!
Atunci europenii se vor trezi cu un picior în groapă: economia lor va fi oricum suferindă, iarna va veni, iar depozitele care acum sunt la un nivel cât de cât acceptabil, atunci vor fi goale de tot. Şi fix atunci unchiul Sam le va spune că e cazul să se descurce cum pot. Iată tangoul rusesc!
Fără doar şi poate ruşii îşi vor găsi alternative de vânzare a gazului, chiar şi cu discounturi generoase. Distorsiunea de pe pieţe va creşte teribil preţurile. La ora actuală n-ai cum să elimini din ecuaţia mondială gazul rusesc! Sunt pieţe importante care abia aşteaptă să încheie contracte cu ei, cum ar fi cele din America de Sud. E greu de crezut că, dacă vor deschide respectivele linii de aprovizionare, ruşii vor mai avea o poziţie flexibilă în ceea ce priveşte Europa. Nu mai au de ce. Europa arată mai bine omorâtă decât ţinută artificial în viaţă. E visul Rusiei de când lumea.
Dincolo de gaz, Europa va intra într-o criză a altor mărfuri,cum ar fi fertilizatorii. În mod sigur, pentru a salva ce se poate, domeniile intens consumatoare de energie vor fi trase pe dreapta. Asta va afecta iremediabil şi agricultura Continentului. Cine le va salva europenilor agricultura? Sadhguru? Desigur, tot aşa cum regenerabilele vor salva energia Continentului.
E un război al aşteptării. Fiecare parte aşteaptă să capituleze ceilalţi. Cine va pierde? În mod sigur cel care se va sufoca primul. Rămâne însă să vedem cine. Puteţi începe să faceţi pariurile!
2.1. Ingrasamintele sunt solutia (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Credinciosul în data de 29.04.2022, 13:58)
Azotatul de amoniu consuma cantitati imense de gaz,de ce sa exporte gaz cand poate exporta azotat?
Ieri am trecut pe langa amonillera oprit,la fel azomures,la ora asta trebuia sa fjnctioneze la capacitate ca se da la grau,pasuni si urmeaza porumbul!!
Asa cum pastele fainoase sunt conserve de faine,ingrasamintele sunt conserve de metan,deoarece azotatul de amoniu se obtine din metan si azotul din aer
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.04.2022, 18:23)
Conducatorii Europeni nu fac decat sa ne bage in faliment, saracie, foamete si probabil si intr-in razboi nuclear. Zici ca lucreaza pentru Zelensky, nu pentru popoarele lor.
Europenii au uitat ce a insemnat al 2-lea razboi mondial, multi infierbantati care cred ca e un joc pe calculator. Dar un razboi nuclear va fi infinit mai tragic, miliarde de oameni morti, foamete, radiatii. Multi se vor trezi ,dar prea tarziu!