PROGRAMUL DE GUVERNARE Cioloş vrea să înfiinţeze un fond naţional de investiţii

Actualizare 14:47 AOAR: Obiectivul Guvernului Cioloş trebuie să fie "consolidarea creşterii economice prin stimularea producţiei interne şi propagarea în îmbunătăţirea nivelului de trai"

AOAR priveşte cu optimism formarea noului Guvern şi susţine abordarea a unor teme de maxim interes pentru mediul de afaceri şi societatea românească în întregul ei, arată un comunicat remis azi redacţiei.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a transmis următoarele obiective pentru noul Executiv:

"1. «Creşterea economică din România trebuie să devină favorabilă incluziunii». Trebuie să trecem de la o economie pasivă, ale cărei puţine reuşite s-au bazat pe delocalizarea unor capacităţi de producţie din economiile vestice, la o economie proactivă, care îşi dezvoltă o ofertă internă solidă şi diversificată, generată de lanţuri locale de creare a valorii, formate din întreprinderi inovatoare, mici şi mijlocii. Numai astfel se pot diminua importurile, se stimulează crearea de locuri de muncă, si se poate menţine în mod sustenabil şi inteligent ritmul de creştere economică, stopându-se, astfel, hemoragia de forţă de muncă şi sărăcirea populaţiei.

2. Construirea reţelelor locale de producţie trebuie demarată prin iniţiative ferme de modernizare a economiei româneşti, respectiv prin reorientarea structurală a ajutorului de stat către întreprinderi mici şi mijlocii, în scopul utilizării intensive a tehnologiei informaţiei şi, astfel, crearii de valoare adaugată locală.

Există modele de succes în ţări în tranziţie. Estonia, datorită unui sector al tehnologiei informaţiei foarte dezvoltat, dar şi ofertei ample de servicii accesibile prin internet este un astfel de model. România ar putea lansa un program similar în privinţa utilizării tehnologiilor avansate, ca de pildă imprimantele 3D. AOAR şi-a arătat disponbilitatea de a se implica, prin membrii săi, într-un program naţional care să înceapă cu introducerea (opţional) în programa şcolară a liceelor, în primul rând a celor tehnice, a programării 3D. Există deja licee tehnice româneşti care au luat cu success această iniţiativă.

3. Criza economică a arătat că dezvoltarea economică bazată numai pe capacitatea de productie din străinătate şi forţa de muncă ieftină creează instabilitate macroeconomică şi lipsă de predictibilitate. Capitalul autohton trebuie să asigure stabilitate prin contribuţia la cresterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Dintre ţările în tranziţie, România este ţara cu cele mai puţine "reuşite" locale sau regionale ale capitalului autohton. Oamenii de afaceri români trebuie să recâştige preţuirea societăţii. Nicio comunitate nu se poate dezvolta altfel decât pe baza de spirit antreprenorial şi stimularea iniţiativei individuale.

4. BUGETUL de stat trebuie axat pe dezvoltarea ofertei interne şi investiţii, bazat pe politici publice şi proiecte realiste ce vor asigura atingerea acestor obiective. Responsabilizarea autorităţilor publice şi monitorizarea permanentă a alocărilor bugetare pe proiecte trebuie facută transparent, prin îndeplinirea unor indicatori valorici. Propunem ca finanţarea proiectelor publice prioritizate de către Guvern să se facă prin utilizarea complementară a resurselor financiare din BUGETUL de stat, fonduri UE şi bugete locale, eliminându-se practica de a avea proiecte finanţate exclusiv de la buget (de stat şi/sau local).

5. Demararea programelor operaţionale care să permită o utilizare cât mai efficienta a fondurilor UE (perioada 2014-2020) impune adoptarea de decizii organizatorice urgente (dupa doi ani au fost lansate apeluri de proiecte doar pentru Programul Operaţional de Competitivitate şi pentru două măsuri din fondurile alocate Ministerului Agriculturii).

6. România are nevoie de decizii clare asupra strategiei de identificare, exploatare, dar mai ales, de utilizare a resurselor sale naturale, cu asigurarea prelucrării acestora în ţară şi transformarea lor în produse cu valoare adăugată cât mai mare, ca bază a creşterii PIB-ului.

7. România are nevoie de o strategie energetică, simplă si ferm implementată, prin care să fie valorificat potenţialul energetic confirmat al resurselor existente. Biomasa poate fi un astfel de exemplu, fiind sursa esenţială în producerea de energie termică, domeniu ce consumă ineficient, prin subvenţii, resursele financiare publice.

8. Considerăm că programul de informatizare a economiei româneşti, în principal informatizarea totală a relaţiei contribuabil-administraţie reprezintă un proiect real, România beneficiind de un potenţial autentic de specialişti. Este necesar să fie promovat un plan de acţiune cu etape clare de implementare, asumate ca program naţional (aprobat de Parlament) în perioada 2016-2020.

9. În scopul menţinerii stabilităţii financiare a ţării, revenim la propunerea făcută constant de AOAR în ultimii ani, respectiv adoptarea unei strategii care să permită reducerea datoriei externe, prin creşterea ponderii datoriei interne (în mod deosebit prin atragerea economisirilor cetăţenilor).

10. În scopul utilizării eficiente a resurselor populaţiei pentru finanţarea dezvoltării economiei româneşti, AOAR susţine ferm eforturile de creare a unei pieţe de capital robuste, prin operaţionalizarea funcţionării bursei şi utilizarea acesteia, cel puţin pe termen scurt, pentru privatizarea companiilor de stat. Transferul unei părţi din avuţia natională din gestiunea statului către populaţie, prin tranşe semnificative adresate investitorilor individuali locali va genera încrederea necesară atât în procesul de listare, cât şi în funcţionarea coerenta a pieţei de capital, şi va contribui la îmbunătăţirea guvernanţei în societăţile de stat.

11. În conditiile accentuarii decalajelor economice regionale, AOAR propune creşterea responsabilizării autorităţilor locale şi centrale pentru realizarea în termenele angajate şi cu costurile asumate a proiectelor naţionale, în principal proiecte de infrastructură, mediu sau dezvoltare locală".

(A.C.)

-------------------

Înfiinţarea unui fond naţional de investiţii reprezintă una dintre măsurile prevăzute în Programul de guvernare al Executivului Cioloş pentru crearea resurselor de dezvoltare, alături de stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, realizarea unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene, dezvoltarea pieţei de capital, exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă si sustenabilă.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a spus că înfiinţarea unui astfel de fond este o solicitare mai veche a mediului de afaceri.

Domnia sa ne-a declarat: "Noi am propus de mult înfiinţarea unui fond strategic de investiţii, care ar putea să fie finanţat prin titluri de stat acordate exclusiv populaţiei României, cu o dobândă de 4% pe an. Practica să te împrumuţi la populaţie ca să faci proiecte naţionale este una veche. Acum, avem circa 25 de miliarde de euro în depozitele populaţiei constituite în bănci, la dobânzi de sub 2%. Este adevărat că, în momentul în care vor fi acordate titluri de stat cu 4% pe an, Guvernul va spune că acest lucru va avea şi efecte negative - în primul rând că oamenii îşi vor retrage depozitele din bănci. De asemenea, doar aparent vor intra mai mulţi bani în buzunarul oamenilor, pentru că aceştia se vor întoarce în consum, nu ar fi economisiţi. Obligaţiunile ar putea să fie acordate pe un termen de 10-15 ani şi tranzacţionate pe bursă, revitalizând, astfel, şi piaţa de capital. În acest mod, când oamenii vor avea nevoie, îşi vor putea vinde pe bursă titlurile de stat. Ar fi, însă, o problemă referitoare la cheltuirea banilor, pentru că noi nu am fost capabili să cheltuim nici banii veniţi de la Uniunea Europeană. Propunerea noastră ar fi să implicăm mediul privat în realizarea acestor proiecte, asumându-şi inclusiv supravegherea investiţiilor. Degeaba avem bani, dacă nu avem un beneficiar absolut responsabil cu cheltuirea acestor bani".

Domnul Pârvan consideră că unele dintre obiectivele care apar în Programul de guvernare ori sunt foarte generale, ori nu ar fi trebuit să mai fie punctate, în condiţiile în care sunt aproape îndeplinite.

"Pe plan economic, regăsim, în acest program, ceea ce şi noi ne dorim şi este important să se realizeze. Din punctul meu de vedere, unele dintre obiective ar trebui accentuate", a adăugat Cristian Pârvan.

• Ionuţ Dumitru: "În Programul de guvernare transmis Parlamentului, nu mai apărea renegocierea MTO"

Prima provocare majoră a noului Guvern va fi bugetul pentru anul viitor, subliniază Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, precizând că, în condiţiile actuale, vorbim despre un deficit bugetar de 3,3-3,4%, anul viitor, "dar şi un deficit de aproape 3% este mult, cu toate proiectele legislative aprobate de Parlament în ultima vreme".

Programul de guvernare făcut public, ieri, prevede, printre altele, şi renegocierea MTO (obiectiv bugetar pe termen mediu), "cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul".

Ionuţ Dumitru ne-a spus, însă, că, în forma dusă în Parlament, documentul nu mai cuprindea adoptarea acestei măsuri.

Referitor la o potenţială renegociere a MTO, Cristian Pârvan ne-a precizat: "Nu mi se pare corectă poziţia Consiliului Fiscal, care nu este de acord cu acest lucru. Nu putem să fim atât de fixişti într-o lume cu atâtea schimbări. Vor apărea noi modificări la nivel global, odată cu agravarea unor zone de război. Ideea că nu putem negocia nimic este greşită. Guvernul trebuie să aibă o anumită marjă în care să se poată mişca. Sperăm ca noul ministru de finanţe să poată găsi soluţii în acest sens. Dacă nu va reuşi, înseamnă că nu vrea".

În opinia reprezentantului mediului de afaceri, va fi interesant în ce măsură ideile bune, respectiv rele ale Guvernului vor fi susţinute de Parlament.

Ionuţ Dumitru a menţionat că Programul guvernamental este făcut la nivel principial şi că în cea mai mare parte este corect: "Aşteptăm ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete şi detaliate, pentru că, până acum, nu a fost timpul necesar pentru acest lucru".

• Programul de guvernare: "Guvernul nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească"

Guvernul nu poate şi nu îşi va asuma "să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească", se arată în Programul de guvernare. Documentul menţionează că ceea ce îşi asumă acest Guvern este "un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică, pentru care intenţionează să dea seama la final de mandat faţă de forţele politice şi faţă de societate".

Printre altele, noul Guvern îşi propune să realizeze un plan de investiţii pentru următorii zece ani, "având consensul întregii clase politice", o strategie naţională de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat.

"Deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene" sunt alte obiective ale Executivului.

Investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, iar stadiul proiectelor care sunt în curs de realizare pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi căi ferate) vor fi evaluate, pentru ca acestea să fie derulate mai repede.

Documentul citat mai precizează: "Acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate în cursul anului 2016. Obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării. În acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare şi va identifica soluţii rapide de implementare şi eliminare a blocajelor".

Noul Guvern şi-a propus să evite derapajele economice potenţiale într-un an electoral.

• Programul Guvernului: "România trebuie să îşi stabilească poziţia în gestionarea crizei migranţilor"

România trebuie să îşi stabilească poziţia în gestionarea crizei migranţilor şi în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele şase luni, la nivelul regulilor de funcţionare Schengen, fie pe domeniul protecţiei frontierelor, a integrării migranţilor sau a sistemului comun de azil, se arată în documentul Executivului, care precizează: "Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost şi rămâne reperul central al politicii externe a României. Politica promovată de Federaţia Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene şi a României generează o instabilitate continuă, cu efect de durată, faţă de care România trebuie să găsească răspunsuri şi strategii adaptate. Conflictul din Siria şi relaţia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunităţi de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenţie atât în formulările de poziţii la nivel european, dar şi în relaţiile bilaterale".

Niciun proces electoral din ţara noastră nu mai trebuie să fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare, se arată în Programul de guvernare, care menţionează că va fi acordat accesul tuturor românilor la vot, listele şi procesul electoral vor fi digitalizate în regim de urgenţă, sistemul de protecţie civilă pentru creşterea siguranţei cetăţeanului va fi îmbunătăţit, iar managementul sistemului de urgenţă şi protecţia infrastructurii critice vor fi eficientizate.

Printre punctele pe care le regăsim în programul Guvernului sunt creşterea eficientei ISU şi a altor servicii cu responsabilităţi în domeniul protecţiei civile; amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judetene; eliminarea pragului pentru consiliile locale; reducerea numărului de semnături pentru independenţi; posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale.

Noul Guvern îşi propune să valorifice poziţia geografică a României şi să transforme ţara într-un nod logistic regional.