PROIECT DE LEGE AL MFP Deficit de peste 3% şi în următorii doi ani

După un deficit bugetar estimat la 4,4% din PIB în ultima rectificare, în următorii doi ani vom continua să depăşim nivelul de 3% prevăzut în Tratatul de la Maastricht, după cum arată un proiect de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori fis­cal-bugetari pe anul 2020, postat, ieri, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Documentul indică un deficit de 3,6% anul viitor, respectiv 3,34% în 2021.

Conform acestuia, derapajul deficitului bugetar pentru 2019 influenţează negativ managementul datoriei publice, prin creşterea necesarului brut de finanţare, cu impact direct atât asupra datoriei suplimentare ce trebuie contractată pentru acoperirea acestor necesităţi, cât şi asupra costului suveran de finanţare.

Cheltuielile de personal bugetate pentru anul viitor se ridică la 9,7% din PIB, în timp ce în 2021 acestea se vor cifra la 9,4%.

Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, va fi de 40%, anul viitor. Documentul citat arată: "În anul 2020, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.200 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile adminis­trativ-teritoriale, este în sumă de 1.300 milioane lei fiecare".

Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 8.000 milioane lei.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 se bazează pe o menţinere a creşterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condiţiile în care majoritatea instituţiilor financiare interne şi externe anticipează o încetinire a ritmului de creştere din statele Europei Centrale şi de Est, mai subliniază sursa citată.

Aceasta menţionează: "Mediul extern, în special pentru zona Euro, vizea­ză pentru anul 2020 o dinamică economică similară celei din 2019, ceea ce reprezintă un stimul moderat pentru exporturile româneşti. Evoluţia nefavorabilă a industriei din anul 2019 a afectat sectoarele integrate în lanţurile europene de producţie şi se înregis­trează nu doar o scădere a producţiei, cât şi a numărului de angajaţi în indus­trie inclusiv în România unde, însă, această evoluţie a fost mai mult decât compensată de creşterile din servicii şi construcţii. Toate aceste elemente confirmă necesitatea menţinerii echilibrelor economice interne în limite adecvate, dar şi a diminuării incertitudinii asociate politicilor implementate".

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia des­cendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2017 în scopul stimulării creşterii economice (noul Cod fiscal şi majorările salariale şi ale unor drepturi de natura asistenţei sociale) şi continuate prin actele normative adoptate în anul 2018, dar şi măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2019, care vor influenţa cadrul macroeconomic şi indicatorii bugetari pe orizontul 2020-2022, explică proiectul de lege.

Acesta adaugă: "De asemenea, proiecţia bugetară pentru anul 2020 şi perspectiva 2021-2022 are la bază obiectivele şi măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2019, precum şi prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

La estimarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

- actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete, respectiv creşterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete (...);

- creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020 (...);

- eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu (...)

- începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019;

- valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019;

- începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei;

- interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice;

- asigurarea a 2% din PIB pentru apărare".

Proiectul de buget estimează că deviaţia semnificativă înregistrată în anul 2016 de la MTO stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2020.