PROIECT LEGISLATIV Redefinirea ariilor protejate - soluţia PSD pentru finalizarea hidrocentralelor demarate în urmă cu 20 de ani

PSD a depus la Parlament o iniţiativă legislativă a senatorului Daniel Zamfir prin care vor fi fi redefinite ariile protejate, proiect care este menit să deblocheze investiţiile făcute de-a lungul anilor de Hidroelectrica, dar blocate de constituirea unor arii protejate în ţara noastră după data de 29 iulie 2007. Proiectul mai prevede o distanţă de 100 de metri între amenajarea hidrologică şi aria naturală protejată, pentru a permite accesul la aceste obiective.

"Prin acest proiect de lege vom scoate din zona ariilor protejate zonele în care se află obiective de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007, dată la care s-au constituit acele arii protejate. Va fi un proiect de lege care va permite lucrări de mentenanţă pentru obiectivele care sunt deja realizate, va fi stabilită o suprafaţă adiacentă care să permita accesul la obiectivele de importanţă strategică. Va fi un proiect pentru cele trei obiective - hidrocentrala de la Răstoliţa (obiectiv de investiţii care va asigura o echilibrare energetică) şi cele două hidrocentrale de pe râul Jiu care cumulează peste 65 MW, unde lucrările sunt executate în proporţie de 90%, dar se pierd mulţi bani pentru că ele au fost blocate constituirea ariilor naturale protejate", a declarat, ieri, senatorul Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului legislativ, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o, la Palatul Parlamentului, împreună cu ministrul Economiei, Florin Spătaru.

Domnul Zamfir a susţinut că soluţia respectivă a reieşit din dezbaterile comisiei parlamentare ce investighează creşterea preţurilor din energie şi că proiectul ar avea de principiu acordul reprezentanţilor Ministerului Mediului.

"Statul român a fost neglijent când a constituit acele arii protejate, dar acest lucru nu ne opreşte să remediem situaţia respectivă. Noi nu putem să rămânem la acelaşi stadiu pentru că cineva la acel moment a decis în mod neglijent să constituie acea arie protejată. Faptul că vom scoate aceste suprafeţe din ariile protejate va uşura emiterea acordului de mediu pentru ca Hidroelectrica să continuie lucrările la aceste obiective. La Bumbeşti există o decizie a instanţei care anulează o autorizaţie de construcţie din cauza ariilor protejate. Este aberant să stăm cu obiective extrem de importante în care am investit 155 milioane euro (pentru hidrocentralele de pe râul Jiu) şi să urmărim doi ani un peştişor care nu a trecut pe acolo. Am decis să iniţiem acest proiect, cu toate supărările pe care le vom provoca organizaţiilor neguvernamentale care au insistat sa blocheze aceste obiective. Este prioritar să deblocăm aceste proiecte de investiţii, mai ales că actuala criză energetică ne-a demonstrat că suntem într-o situaţie foarte grea. Să fim foarte oneşti. Intervenţia asupra mediului, cu toate criticile organizaţiilor neguvernamentale, a fost făcuta în urmă cu 20 de ani, când au avut loc defrişările şi au fost construite barajele. Noi dorim acum, prin acest proiect legislativ, să dăm drumul la apă ca să producem curent electric, iar asta nu presupune o agresiune asupra mediului", a precizat Daniel Zamfir.

Senatorul social-democrat a menţionat că, până la punerea în funcţiune a capacităţilor respective, de la Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra, care vor echilibra piaţa, este necesară o reglementare, timp de un an, de la 1 aprilie, a preţurilor din energie.

La rândul său, Florin Spătaru, ministrul Economiei, a spus că trebuie repornite motoarele economiei româneşti prin creşterea producţiei de energie.

"De aceea propunem eficientizarea şi operaţionalizarea unor proiecte începute în anii 2000 şi care acum sunt blocate şi nu produc energia necesară. Un prim proiect este cel de la Răstoliţa, început în anul 1999 şi care este finalizat în proporţie de 92%. S-au cheltuit 200 milioane euro, care nu produc nimic, deşi ne aflăm în situaţia în care importăm energie. Al doilea proiect este cel privind 32 kilometri de hidrocentrale şi alte investiţii abandonate începute în Valea Jiului în 2004 şi care sunt finalizare în proporţie de 90% la Bumbeşti şi 98% la Dumitra. 155 milioane euro cheltuiţi fără să producă niciun euro sau niciun leu venituri şi energie pentru economia românească. Deblocarea acestor investişii se poate face prin proiectul de lege iniţiat de domnul senator Daniel Zamfir şi de PSD, care va duce la energie în plus pentru consumatorii finali şi pentru industrie. Industria românească în acest moment cumpără energie scumpă şi îşi diminuează capacitatea de a fi competitivă pe piaţa internă şi internaţională. 350 milioane euro au fost cheltuiţi în aceste hidrocentrale care produc energie verde sustenabilă; va trebui să mai investim un pic pentru a produce această energie", a spus Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a precizat că marii producători de materii prime pentru economia românească şi-au amânat investiţii de zeci de milioane de euro, din cauza facturilor mari la energie din acest an.

"Vorbim despre consumatorii energo-intensivi care s-au trezit că biugetele asumate pe 2022 nu mai sunt valabile şi trebuie să îşi refacă alocarea bugetară pentru anul în curs. De la 9% cât repezenta factura de energie în costul de producţie, s-a ajuns acum la 31%. Asta se datorează contextului internaţional, dar şi unei liberalizări cu implicaţii majore asupra sustenabilităţii şi viabilităţii economiei româneşti. Vorbim despre 3000 de furnizori din industria metalurgică afectaţi direct prin facturile la energie pe care le plătesc, dar şi indirect prin creşterea preţurilor la alte produse. Deficitul de energie cu care ne confruntăm se cifrează la 20% din cantitatea de energie pe care o consumă România, cantitate pe care suntem nevoiţi să o importăm la preţuri mari", a afirmat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a mai spus că trebuie rapid găsite soluţii pe termen lung pentru rezolvarea crizei din energie, care trebuie combinate şi cu soluţii pe termen scurt, cum ar fi măsuri clare privind plafonarea şi compensarea care să fie replicate în industrie, deoarece, în actualele condiţii, prin amânarea unor investiţii, există riscul ca mii sau zeci de mii de oameni să intre în şomaj tehnic sau să îşi piardă locurile de muncă.