Proiecte de ţară, idei nefinalizate

Proiecte de ţară avem, ne lipseşte voinţa politică, este ideea principală a conferinţei "Proiect de ţară - România 2040", care a avut loc ieri şi a reunit oameni de afaceri, specialişti în economie, în finanţe-bănci şi în piaţa de capital.

Participanţii la eveniment au prezentat, fiecare, din punctul său de vedere, principalul proiect de ţară, dar cele mai multe discuţii s-au axat în jurul lipsei forţei de muncă, insuficienţei capitalului autohton şi productivităţii reduse.

Mircea Ursache, fost vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a afirmat: "Un proiect de ţară este făcut de oamenii de stat, nu de oamenii politici care se gândesc doar la alegerile din viitor. Un proiect de ţară a fost aderarea la Uniunea Europeană. Poate că următorul proiect de ţară ar trebui să fie aderarea la Zona Euro".

În legătură cu această propunere, Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României a precizat că în acest moment există şase scenarii pentru aderarea ţării noastre la Zona Euro. Domnia sa a arătat că scenariul cel mai plauzibil este acela care prevede o adoptare a monedei europene în termen de şase ani, în care creşterea economică a ţării noastre să fie de minim 4% în fiecare an şi valoarea Produsului Intern Brut să ajungă la 70% din media Uniunii Europene. Conform economistului-şef al BNR, pentru realizarea acestui proiect este nevoie, însă, ca ţara noastră să se doteze cu factori de producţie; capital, forţă de muncă şi productivitate.

Valentin Lazea a spus: "România stă prost la capital intern şi trebuie să atragă capital extern. La forţă de muncă, stăm şi mai prost. Singurul lucru la care stăm bine este productivitatea, sector în care variaţiile de la an la an, conform Eurostat, ne menţin în primele trei state din Uniunea Europeană. Dar, până când nu vom rezolva problema capitalului şi problema demografiei, nu vorm reuşi să avem ritmul de creştere economică pe care îl dorim".

Valentin Lazea a spus că în privinţa creşterii capitalului ar trebui stimulate investiţiile străine directe, să fie atraşi mai mulţi bani de la diasporă şi piaţa de capital să treacă la statutul de piaţă emergentă. În privinţa forţei de muncă, domnia sa consideră că accentul trebuie pus pe educaţie, pe sănătate, pe stimularea natalităţii, pe aducerea înapoi a cetăţenilor plecaţi la muncă peste hotare şi acordarea permisiunii de a munci pentru pensionarii care doresc să îşi continuie activitatea. În privinţa creşterii productivităţii, conform opiniei lui Lazea, sunt necesare investiţii în infrastructură, în cercetarea ştiinţifică, în promovarea produselor fabricate în ţara noastră, în ajutorul de stat acordat întreprinzătorilor autohtoni.

Domnia sa a menţionat că, în perioa-da 2000-2017, media de creştere economică a ţării noastre a fost de 4,1% şi că, pentru menţinerea acestui ritm, trebuie să facem reforme structurale reale.

Economistul-şef al BNR a precizat: "Noi, ca istoric, pe termen mediu şi lung, putem creşte economic cu 4% pe an, nu cu 5, 6 sau 7% ori cu cât visează unii sau alţii. Istoricul respectiv include perioada cea mai fastă a UE, când am beneficiat de dublul dividend, al aderării ţării noastre la Uniune şi la NATO. Este rezonabil să ne dorim creştere economică de 4%. Res-tul sunt discuţii electorale, care se vor întinde în următorul an şi jumătate".

Referitor la creşterea PIB din ultimii ani, Valentin Lazea consideră că acest ritm nu este fezabil şi dezirabil, chiar dacă ţara noastră a recuperat decalajul faţă de media UE, deoarece creşterea nu este sustenabilă şi a creat dezechilibre economice. Domnia sa a spus că, din cauza creşterii rapide, au crescut rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung, criterii care nu se mai regăsesc în parametrii stabiliţi prin Tratatul de la Maastricht.

• Piaţa de capital, în aşteptarea statului de piaţă emergentă

În privinţa capitalului autohton şi al investitorilor străini, un punct important îl poate constitui Bursa de Valori Bucureşti, singura instituţie care poate genera fluxuri de capital pentru agenţii economici români.

Principala problemă cu care se confruntă BVB este, conform directorului general Adrian Tănase, participarea foarte redusă a populaţiei şi investitorilor la piaţa de capital din ţara noastră.

Adrian Tănase a spus: "Avem o comunitate domestică de investitori dominată de fondurile de pensii. Existenţa acestor fonduri de pensii de la Pilonul II este foarte importantă, dar trebuie reglementat şi promovat şi Pilonul III. Există potenţialul unui capital domestic care poate ajunge pe piaţa de capital. Dacă ne uităm la depozitele totale de 40 de miliarde de euro care stau în bănci, din care 18 miliarde euro reprezintă depozite overnight, acestea ar putea fi atrase pe piaţa de capital".

Pentru realizarea acestui lucru, directorul general al BVB susţine că este nevoie ca populaţia să fie educată cu privire la ce reprezintă piaţa de capital, să existe o promovare a acestei pieţe care să fie ajutată de Guvern prin măsuri fiscale.

Şeful BVB a precizat: "Banii ar trebui să stea în portofolii de valori mobiliare care produc venituri mai mari pe termen lung decât depozitele bancare, iar, pentru ca populaţia să aibă încredere în mecanismul pieţei de capital, îi asigurăm pe investitori că riscul specific (n.r. - al companiei) este combătut prin diversificarea portofoliului, iar ris-cul de piaţă (n.r. - care afectează toate companiile din cauza unor factori globali sau naţionali) prin investiţii cons-tante pe temen lung".

În privinţa promovării pieţei noas-tre de capital la statutul de piaţă emergentă, Adrian Tănase a precizat că BVB se află sub monitorizarea FTSE Russell, iar la revizuirea din septembrie 2018 a îndeplinit toate criteriile pentru respectivul statut. Dar, pentru a exista şanse reale ca piaţa noastră de capital să obţină acest statut, este necesar, conform directorului BVB, ca revizuirea din septembrie 2019 să confirme datele de anul trecut.

Adrian Tănase a precizat: "Avem şanse de a începlini aceste criterii şi în 2019, dar aceasta nu înseamnă o promovare automată din partea FTSE Russell. Decizia este discreţionară, pentru că vor consulta investitorii importanţi. Dacă aceştia consideră că nu suntem încă o piaţă emergentă, probabil că nu vom fi promovaţi la statutul respectiv".

Domnia sa a menţionat că, pentru realizarea acestui obiectiv, este nevoie şi de suport politic, care poate fi acordat prin predictibilitatea legislaţiei şi printr-un program clar de privatizări.

Cu privire la acest aspect, fostul vicepreşedinte ASF, Mircea Ursache, a arătat că declaraţiile politicienilor privind Pilonul II de pensii, OUG 114/2018 şi plafonarea preţului la gaze "au influenţat catastrofal piaţa afacerilor din ţara noastră" şi că în acest moment "discutăm din ce în ce mai mult despre riscul de autoritate statală".

• Demografia, primul proiect de ţară?

Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc, consideră că primele două proiecte de ţară ar trebui să fie creşterea demografică şi mutarea capitalei ţării de la Bucureşti la Alba Iulia.

Cu privire la demografie, acest proiect s-ar impune, conform lui Liviu Mureşan, deoarece în acest moment peste 20% dintre români lucrează în afara graniţelor, iar munca lor generea-ză o valoare economică de peste 50 miliarde de dolari în ţările în care îşi desfăşoară activitatea. Preşedintele Fundaţiei Eurisc susţine că banii trimişi acasă de diaspora reprezintă 70% din valoarea investiţiilor străine directe.

Liviu Mureşan a spus: "Devenim dependenţi structural de export de forţă de muncă, aşa cum alte ţări sunt dependente de petrol. Exportul românilor a devenit o industrie importantă. Aceste remiteri se vor opri însă, când cei din disapora nu vor mai avea rude în viaţă cărora să le trimită bani, fapt care se va resimţi în valoarea Produsului Intern Brut".

Domnia sa susţine că în anul 2050, conform datelor ONU, populaţia ţării noastre va fi de maximum 16 milioane de locuitori, ceea ce va duce la un dezastru fiscal, care va atrage conflicte generaţionale, nefiabilitatea zonelor rurale, aglomerarea zonelor urbane şi neîntreţinerea infrastructurii actuale din cauza unei presiuni fiscale ridicate.

Pentru a combate acest dezastru preconizat, Liviu Mureşan propune ca pe baza realizării unor condiţii economice, culturale şi sociale, în anul 2040, indicele de natalitate pentru fiecare femeie să fie de 2,1 copii, faţă de 1,58 cât este în prezent. Această măsură trebuie corelată cu repatrierea unei părţi importante din cetăţenii care au ales să muncească şi să trăiască peste hotare.

Un alt proiect de ţară a fost prezentat de fostul ministru al comunicaţiilor, Marius Bostan, care consideră că trebuie investit masiv în inteligenţa artificială şi într-un program de educare a elevilor din ciclul gimnazial. Domnia sa consideră că pentru aproximativ 5% dintre elevii din clasele V-VIII se pot dezvolta aptitudinile acestora cu privire la tehnologiile revoluţionare, care ar putea duce, dacă ar fi puse în practică în ţara noastră, la o creştere economică de peste 4% pe an.

Marius Bostan a spus: "Inteligenţa artificială va avea efect asupra capitalului, a forţei de muncă şi productivităţii. Dacă ne-am poziţiona cu o strategie coerentă, am putea avea o dezvoltare economică la care nu ne aşteptă, Condiţia este ca Guvernul să nu se opună şi să nu frâneze iniţiativele în acest domeniu".

• Dezvoltarea exportului, condiţie pentru creştere economică stabilă şi sustenabilă

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exprotatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) susţine că pentru a avea un proiect de ţară realizabil cu privire la aderarea la moneda euro, este nevoie de o creştere a exportului şi de stimularea producătorilor autohtoni.

Domnia sa a spus că principala locomotivă a creşterii economice este comerţul exterior, dar din păcate, de la începutul ascestui an se observă o oarecare stagnare, iar pe comerţul cu Zona Euro, în luna martie, a fost înregistrată chiar o scădere, din cauza comenzilor mai puţine şi a lipsei forţei de muncă pentru onorarea unor comenzi mai mari. În opinia sa, aceste semne sunt îngrijorătoare, prin prisma deficitului balanţei comerciale a ţării noastre.

Mihai Ionescu a arătat: "Româ-nia nu poate să ţină o economie cu un deficit de 15 miliarde euro, atât cât a fost anul trecut, sumă care se adaugă la deficitul înregistrat în anii precedenţi. Guvernul, din păcate, nu are o strategie, ci aşteaptă să o facem noi, oamenii de afaceri, pentru a reduce acest deficit. O soluţie ar fi ca exportul de servicii să ajungă la 50% din totalul exportului actual".

Preşedintele ANEIR susţine că ajutoarele de stat şi finanţările din fondurile europene pentru mediul de afaceri ar trebui acordate cu prioritate investitorilor care îşi propun să realizeze în ţara noastră mărfuri pe care acum le importăm. Domnia sa a precizat că, în acest moment, ANEIR lucrează la o listă cu 100 de produse de acest fel, care pot fi realizate în ţara noastră, în loc să fie importate.

În privinţa dezvoltării industriei autohtone, Mihai Ionescu consideră că un accent trebuie pus pe revitalizarea industriei petrochimice, ale cărei importuri reprezintă în acest moment 6,5 miliarde euro din totalul de 15 miliarde euro - deficitul comercial pe anul trecut.

Domnia sa a mai spus că, din păcate, nu există un proiect serios de ţară structurat de instituţiile statului, iar acest fapt are efecte negative în întreaga economie şi societate românească.