Proiectul alegerii primarilor în două tururi a fost trimis la Parlament

Proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea a fost trimis, luni, la Parlament, informează News.ro.

Potrivit sursei citate, pe lângă introducerea prevederilor referitoare la modul de alegere a primarilor, Executivul impune condiţii pentru alegătorii care şi-au modificat reşedinţa cu mai puţin de 90 de zile înaintea scrutinului, dar şi pentru candidaţii din comunele care au mai puţin de 500 de locuitori. Argumentele Guvernului pentru proiect şi pentru necesitatea promovării prin angajarea răspunderii sunt nivelul ridicat de nemulţumire din societatea românească, susţinerea covârşitoare pentru alegerea primarilor cu majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, faptul că în tradiţia democratică a ţării noastre condiţia majorităţii pentru alegerea primarilor reprezintă un element al patrimoniului electoral, dar şi timpul scurt rămas pentru pregătirea alegerilor.

Proiectul, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale are ca principală prevedere modificarea Articolului 101 din Legea alegerilor locale, stabilind că este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin, inclusiv în caz de balotaj între candidaţi.

La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

În al doilea tur de scrutin este declarat ales primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

" În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor", se mai arată în proiectul de modificare a legii, care prevede şi că, dacă o astfel de situaţie se produce în cazul unuia dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat", se mai arată în proiect.

De asemenea, Guvernul introduce şi prevederi noi.

Una dintre ele este aceea prin care propune care persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului să îşi poată exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetăţenii vor vota pe lista suplimentară.

Un alt articol nou este cel care prevede că, în cazul comunelor cu mai puţin de 500 de locuitori, pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 10% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.

Argumentele Executivului pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi sunt: nivelul ridicat de nemulţumire din societatea românească şi susţinerea covârşitoare pentru alegerea primarilor cu majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care nu a fost transpus în legislaţia românească din cauza tergiversării deciziei în mod nejustificat ultimii ani de zile; faptul că în tradiţia democratică a României condiţia majorităţii pentru alegerea primarilor reprezintă un element al patrimoniului electoral, existând o singură interpretare dată conceptului de majoritate, respectiv cea a opţiunii a cel puţin jumătate plus unu din numărul celor care îşi exprimă opţiunea, care este aplicată în România în toate situaţiile care impun hotărâri adoptate prin vot,.

Executivul propune modificarea legii "luând în considerare desfăşurarea alegerilor locale în prima jumătate a acestui an, fapt care necesită un interval de timp adecvat pentru pregătirea în condiţii optime a procesului electoral" şi având în vedere obiectivele specifice prevăzute de Programul de Guvernare, adoptat prin Hotărârea Parlamentului 22 din 4 noiembrie 2019 referitoare la întărirea democraţiei româneşti: "organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor prezidenţiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale şi a alegerilor parlamentare din 2020".

De asemenea, constată faptul că societatea românească se află într-o situaţie deosebită a cărei reglementare necesită corecţii legislative imediate, fiind un caz de urgenţă esenţial în evoluţia democratică a comunităţilor locale, aflate într-un risc major de disfuncţionalitate administrativă care contravine aspiraţiei la bunăstare a cetăţenilor, fapt care impune angajarea răspunderii Guvernului, conform articolului 114 din Constituţie.

Conform anunţului făcut încă de săptămâna trecută, este de aşteptat ca preşedintele Klaus Iohannis să convoace Camera Deputaţilor şi Senatul în sesiune extraordinară. Simultan cu începerea procedurilor în vederea angajării răspunderii, şi PSD va începe demersurile pentru depunerea moţiunii de cenzură, pentru care deja a anunţat că a strâns numărul semnăturilor necesare, dar mai ales pentru a asigura succesul moţiunii, respectiv adoptarea ei.

Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.

Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea.