PROIECTUL PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI - ÎN DEZBATERE PE SITE-UL BNR Băncile nu vor furniza conturi beneficiarilor cu identitatea reală necunoscută

Băncile nu vor furniza conturi sau carnete de economii anonime, pentru care identitatea titularului sau a beneficiarului real nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător, potrivit proiectului Regulamentului privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Documentul, care a fost pus în dezbatere publică şi pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR) propune adaptarea prevederilor din Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului la cerinţele din noua directivă în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Proiectul de regulament vizează, în linie cu competenţele BNR atribuite potrivit proiectului de Lege în cauză, reglementarea cerinţelor referitoare la realizarea şi actualizarea de către instituţiile supravegheate de banca centrală a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului şi a metodologiei aferente, politica instituţională pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, normele de cunoaştere a clientelei, specificităţile sectoriale referitoare la măsurile de cunoaştere a clientelei, regimul terţelor părţi utilizate pentru identificarea clientelei, cadrul de administrare şi personal, măsuri de control şi supraveghere.

La capitolul care vizează măsurile de cunoaştere a clientelei se arată: "Entităţile raportoare (...) sunt obligate să cunoască identitatea entităţilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro.

În aplicarea prevederilor alin. (l), instituţiile de credit şi instituţiile financiare aplică cât mai curând posibil măsurile de cunoaştere a clientelei tuturor titularilor şi beneficiarilor conturilor şi carnetelor de economii anonime existente.

Utilizarea în orice fel a conturilor şi a carnetelor de economii anonime exis­tente nu este permisă decât după aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei prevăzute.

Instituţiilor de credit şi financiare le este interzis să stabilească sau să continue relaţii de corespondent cu o bancă fictivă.

Instituţiile de credit şi instituţiile financiare iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că nu intră în relaţii de corespondent sau nu continuă astfel de relaţii cu o instituţie de credit sau o instituţie financiară despre care se ştie că permite unei bănci fictive să îi utilizeze conturile.

Instituţiile de credit şi instituţiile financiare trebuie să aplice proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta cel puţin echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege în toate sucursalele şi filialele acestora situate în state terţe.

În cazul în care entităţile raportoare au sucursale sau filiale deţinute în proporţie majoritară situate în ţări terţe în care cerinţele minime privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului sunt mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, sucursalele şi filialele deţinute în proporţie majoritară situate în ţara terţă respectivă pun în aplicare prevederile prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecţia datelor, în măsura în care dreptul ţării terţe permite acest lucru".

Potrivit proiectului, entităţile raportoare sunt obligate să aplice măsuri standard de cunoaştere a clientelei care să permită:

"a) identificarea clientului şi verificarea identităţii acestuia pe baza documentelor, datelor sau informaţiilor obţinute din surse credibile şi independente, inclusiv prin mijioacele de identificare electronică prevăzute de Regulamentul (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE;

b) identificarea beneficiarului real şi adoptarea de măsuri rezonabile pentru a verifica identitatea acestuia, astfel încât entitatea raportoare să se asigure că a identificat beneficiarul real, inclusiv în ceea ce priveşte persoa­nele juridice, fiduciile, societăţile, asociaţiile, fundaţiile şi entităţile fără personalitate juridică similare, precum şi pentru a înţelege structura de proprietate şi de control a clientului;

c) evaluarea privind scopul şi natura relaţiei de afaceri şi, dacă este necesar, obţinerea de informaţii suplimentare despre acestea;

d) realizarea monitorizării continue a relaţiei de afaceri, inclusiv prin examinarea tranzacţiilor încheiate pe toată durata relaţiei respective, pentru ca entitatea raportoare să se asigure că tranzacţiile realizate sunt conforme cu informatiile deţinute referitoare la client, la profilul activităţii şi la profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sunt actualizate şi relevante.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (l), entităţile raportoare pot aplica măsuri simplificate, într-un mod adecvat riscului de spălare a banilor si de finanţare a terorismului asociat".

Conform BNR, autorităţile europene de supraveghere macroprudenţială au emis Ghidul comun JC/2017/37 al Autorităţii Bancare Europene, Autorităţii Europene de supraveghere pentru asigurări şi pensii ocupaţionale şi Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe referitor la factorii de risc şi măsurile simplificate şi suplimentare de cunoaştere a clientelei, pentru care Banca Naţională a României urmează să emită Instrucţiuni de aplicare.

Adoptat de Senat în septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor o lună mai târziu, proiectul legislativ a fost trimis la Curtea Constituţională şi întors în Parlament, unde a fost adoptat a doua oară de către senatori în 18 martie 2019, fiind, ulterior, prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.