Propaganda politică - neputincioasă în faţa primarilor care şi-au servit cetăţenii

Ca şi când ar exista un Dumnezeu al alegerilor care le dă un sens şi o finalitate, unii analişti politici şi unii jurnalişti avansează ideea discutabilă că ziua de duminică era menită să reaşeze raporturile dintre partide, consacrând puterea PNL în teritoriu, promovând USR PLUS şi penalizând PSD.

În realitate, voturile de partid s-au redistribuit în cazul primarilor lipsiţi de realizări, în timp ce primarii care şi-au servit cetăţenii au spart planul politic înspumat şi şi-au reînnoit mandatele.

În favoarea acestei observaţii aducem cititorilor exemplele primarilor Daniel Băluţă, Constantin Toma, Marian Dragomir, Ionel Arsene (toţi social-democraţi), Robert Negoiţă (fost social-democrat) Emil Boc, Ion Lungu şi Mihai Chirica (liberali).

• Daniel Băluţă a înfrânt dreapta unită în Sectorul 4

În urma unirii principalelor forţelor politice de dreapta - PNL şi USR PLUS - pentru alegerile locale din Capitală, care au prezentat candidaţi comuni pentru Primăria Generală şi pentru primăriile de sectoare, şansele ca social-democratul Daniel Băluţă să rămână în fruntea Sectorului 4 păreau minime în faţa contracandidatei sale, Simona Spătaru.

Cu toate acestea, candidatul PSD s-a impus la un scor care l-ar fi făcut să câştige funcţia de primar din prima, chiar dacă alegerile locale s-ar fi desfăşurat în două tururi de scrutin. În aceste condiţii, se naşte firesc întrebarea - ce i-a determinat pe locuitorii cu drept de vot din Sectorul 4 să îi ofere un nou mandat de primar lui Daniel Băluţă?

Câteva argumente sunt: lărgirea şoselei Berceni de la două la patru benzi de circulaţie, lărgirea şoselei Turnu Măgurele, finalizarea - în cursul mandatului său - al pasajului de la Piaţa Sudului, lucrări care au dus la o ameliorare reală a traficului.

Apoi au fost realizate 20.000 de locuri de parcare noi şi au fost demarate procedurile privind realizarea a două pasaje rutiere - unul şoseaua Turnu Măgurele, iar al doilea peste şoseaua Berceni. Cu alte cuvinte, în ultimii ani, Sectorul 4 a investit mult în infrastructură, ceea ce a dus la creşterea atractivităţii zonei unde media de vârstă este cuprinsă între 25 şi 40 de ani.

În afară de acestea, primarul Băluţă a reabilitat Piaţa Sudului, transformând-o într-un spaţiu modern, cu multiple facilităţi pentru producători cât şi pentru cetăţeni.

• Robert Negoiţă, fără rival în Sectorul 3

În ciuda atacurilor la care a fost supus Robert Negoiţă în ultimii ani, prin prisma scutirii de impozite pentru propriile afaceri, precum şi a unor contracte dubioase la nivelul Primăriei Sectorului 3, se pare că nimic nu l-a împiedicat pe fostul social-democrat să îşi reînnoiască mandatul.

Probabil că la acest lucru a contribuit amplul program implementat de Negoiţă prin care a digitalizat serviciile oferite de administraţia publică locală a Sectorului 3, precum şi implementarea unor programe privind educaţia cum ar fi dotarea şcolilor şi liceelor din Sectorul 3 cu videoproiectoare, ecrane de proiecţie şi table whiteboard, şi introducerea catalogului electronic în toate unităţile de învăţâmânt din zona respectivă.

Edilul a răspuns şi nevoii de spaţii verzi a cetăţenilor, iar în mandatele sale Sectorul 3 a devenit cel mai verde sector al Capitalei. În acest moment, suprafaţa verde a sectorului este de 26 metri pătraţi pe cap de locuitor.

În afara acestor lucrări, sectorul condus de Robert Negoiţă a devenit unul în care programul de reabilitare termică a clădirilor se desfăşoară pe scară largă. Astfel, din 2012 până în prezent, în Sectorul 3 au fost reabilitate 922 de blocuri, prin program local şi fonduri europene, fapt care a redus facturile la încălzire cu aproximativ 40%. În respectivul program multianual sunt incluse în acest moment 1697 de blocuri din sector.

• Toma şi Arsene, social-democraţi reconfirmaţi în funcţiile din administraţia locală

O altă dovadă că votul de duminică nu a fost strict unul de partid, anti-PSD, este Constantin Toma, primarul reconfirmat al municipiului Buzău. Social-democratul a primit peste 75% din voturile cetăţenilor, pentru care a încercat în ultimii ani să modernizeze activitatea administraţiei publice locale. Astfel, Constantin Toma a reuşit să introducă transport gratuit pentru toţi locuitorii municipiului Buzău, linii de transport pentru asigurarea legăturilor cu comunele adiacente, a construit două parcări subterane - în Piaţa Centrală şi în spatele Catedralei Sfântul Sava, creşe şi grădiniţe noi, piste de biciclete şi pistă de atletism, a reorganizat activitatea Primăriei reducând cheltuielile publice şi circuitul documentelor.

Mai mult, pentru combaterea actualelor schimbări climatice, edilul municipiului Buzău doreşte să realizeze perdele forestiere care se vor întinde pe o suprafaţă de 20 de hectare.

Toate aceste lucruri, i-au mulţumit pe alegătorii din Buzău care duminică i-au reînnoit mandatul lui Toma în ciuda problemelor cu care s-a confruntat acesta în timpul pandemiei, în câteva focare de Covid-19.

La fel se prezintă lucrurile şi pentru controversatul Ionel Arsene, căruia i-a fost reînnoit, prin vot, mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ. Deşi a fost criticat în dese rânduri pentru că a făcut parte din cercul celor aflaţi în preajma fostului preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, că i-a încurajat politica în privinţa subordonării justiţiei, ba chiar că a permis unor firme legate de fostul lider social democrat să activeze şi să câştige lucrări publice pe raza judeţului Neamţ, se pare că Ionel Arsene s-a ocupat printre altele şi de nevoile cetăţenilor, chiar dacă aceştia s-au mulţumit cu foarte puţin, dacă lecturăm lista proiectelor realizate şi aflate în implementare de către Consiliul Judeţean Neamţ.

Astfel, sub conducerea lui Ionel Arsene, Consiliul Judeţean a reabilitat mai multe drumuri judeţene, a realizat noi secţii medicale în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Neamţ, a demarat reabilitarea, modernizarea şi extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul spitalului, achiziţionarea de mijloace ecologice de transport în comun, şi un amplu program din fonduri europene, care se va derula în 42 de luni - pentru protejarea şi conservarea ariilor naturale din zonele Bicaz şi Parcul Naţional Ceahlău. Prea puţin pentru alţi edili din ţară, dar mult pentru nemţeni care au ales să îi lase şefia Consiliului Judeţean tot lui Ionel Arsene.

• Chirica şi Dragomir, între lupta cu Dragnea şi administraţia publică locală

Mihai Chirica, fost primar PSD, actual edil ales din partea PNL s-a făcut remarcat pe plan naţional odată cu atacurile declanşate la adresa fostului preşedinte social-democrat Liviu Dragnea, din cauza dorinţei liderului PSD de a-şi subordona justiţia. Această atitudine rebelă în cadrul PSD, care i-a atras şi excluderea din partid, l-a făcut pe Chirica să crească în ochii electoratului. La trendul electoral s-au adăugat şi câteva proiecte realizate în actualul mandat care au dus la creşterea activităţii economice, fapt concretizat şi în recompensa primită de municipiul Iaşi. Astfel în 2018, Iaşiul a fost desemnat "Oraşul anului din Europa Centrală şi de Est pentru dezvoltarea industriei de IT şi de outsourcing" şi este considerat de către oficialii Băncii Mondiale drept un "oraş - magnet", o speranţă economică a Moldovei şi României.

Mai mult, în acelaşi an, Iaşul a devenit Oraş Regal şi a fost desemnat, prin lege, Capitală Istorică a României.

Dar titlurile nu ţin loc de nevoile cetăţenilor. Iar pentru a le satisface cerinţele, primarul Chirica a continuat modernizarea transportului public, prin achiziţionarea de 16 tramvaie şi 44 de autobuze electrice, a desfăşurat un amplu program de reparaţii ale infrastructurii rutiere în mai multe zone ale oraşului, a demarat un program de construire a 72 de locuinţe sociale şi unui complex ANL, a construit mai multe locuri de parcare şi mai multe unităţi de învăţământ.

În paralel, din fonduri europene, s-au desfăşurat lucrări de modernizare şi extindere a reţelei de termoficare şi a fost preluat pentru modernizare sistemul de iluminat public.

La rândul său, edilul reales al municipiului Brăila, social-democratul Marian Dragomir, a ieşit în evidenţă la nivel naţional în momentul în care în primăvara anului trecut a criticat modul de conducere a lui Liviu Dragnea. Cu prilejul unei conferinţe judeţene desfăşurate la Brăila, la care a participat Rovana Plumb, din partea organizaţiei centrale a PSD, Dragomir a spus: "Trebuie să discutăm despre realizările din judeţe, ca să ia exemplu cei de la centru. Noi vorbim despre un singur lucru. Terminaţi odată cu legile justiţiei! Vorbim despre ceva ce nu ne caracterizează, schimbaţi discursul, stimaţi colegi de la Bucureşti. Ori le schimbaţi, ori nu le schimbaţi, dar abandonaţi subiectul. Ne face rău tuturor".

Se pare că atitudinea sa nu i-a cauzat, ba mai mult cetăţenii au fost mulţumiţi de realizările sale, astfel încât duminica trecută i-au reînnoit mandatul de primar. Dintre realizările lui Dragomir din funcţia de primar al Brăilei în perioada 2016-20202, enumerăm: realizarea a câteva mii de locuri de parcare în oraş, achiziţionarea de autobuze noi şi staţii SMART, investiţii în salubrizare, în sport, în educaţie, etc.

• Ion Lungu, înscăunat de cinci ori în cetatea Sucevei

Liberalul Ion Lungu este încă un exemplu că, în ciuda criticilor din partea adversarilor politici, votul cetăţenilor şi încrederea obţinută din partea acestora sunt mai presus de orice. Primarul sucevean care s-a confruntat în primăvara acestui an din plin cu efectele pandemiei a reuşit, în ciuda tuturor, să rămână în funcţie, obţinând al cincilea mandat.

Se pare că pentru suceveni a contat mai mult ce a făcut Ion Lungu în ultimii patru ani, decât ceea ce s-a întâmplat în starea de urgenţă, când municipiul Suceava şi opt comune aferente au fost carantinate pentru o perioadă îndelungată. Conform unui bilanţ al mandatului 2016-2020, cel mai important proiect este înfiinţarea diviziei electrice de transport public de călători care va dispune de 62 de autobuze electrice. Proiectul, în valoare de peste 25 de milioane de euro, mai cuprinde amenajarea unei noi autobaze pentru divizia electrică şi modernizarea a 54 de staţii de aşteptare, şi este parţial realizat.

Tot în intervalul 2016-2020, Suceava a realizat, prin intermediul unor fonduri elveţiene, modernizarea iluminatului public, prin înlocuirea sistemului clasic cu cel pe lămpi de tip LED, precum şi proiectul de transport electric, concretizat prin aducerea a 5 autobuze electrice, 11 maşini electrice, 2 furgonete, 2 autospeciale electrice, precum şi 10 biciclete electrice(utilizate de Poliţia Locală). În cadrul acestui proiect au mai fost montate în oraş 28 de staţii de încărcare a maşinilor electrice, la care încărcarea este gratuită pentru toţi utilizatorii timp de 5 ani.

De asemenea, în intervalul 2016-2020 s-au amenajat 35 de parcări de reşedinţă şi publice. La toate acestea se adaugă şi lucrările realizate pentru modernizarea unităţilor de învăţământ şi cele din termoficare.

• De 5 ori Emil Boc, la Cluj Napoca

Fostul premier al României în al doilea mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu, Emil Boc este edilul care a reuşit în cele patru mandate deţinute până acum să schimbe din temelii municipiul Cluj Napoca, să modernizeze oraşul prin intermediul fondurilor europene şi să arate că, în ciuda lipsei sprijinului financiar de la nivel central, şefii administraţiilor publice locale, dacă vor cu adevărat, pot găsi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii locale.

Cele 30 de noi autobuze electrice, procesul online de bugetare participativă, camerele video cu care au fost dotaţi poliţiştii locali, programul de achiziţie a locuinţelor sociale sau proiectarea noului cartier Sopor se află printre realizările cu care se laudă Municipalitatea condusă de Boc. În ultimii patru ani, primarul Boc a avut la dispoziţie aproape 6 miliarde de lei, perioadă în care Cluj-Napoca a atras peste 400 de milioane de euro pentru proiecte derulate în exerciţiul financiar 2014-2020. În privinţa modernizării transportului public, Primăria din Cluj a accesat fonduri europene în valoare de 100 milioane euro pentru autobuze, troleibuze si tramvaie, iar peste 40% din flota de transport în comun este electrică. A fost implementat transportul de autobuze şcolare şi extins la 14 trasee, iar în staţiile de autobuz au fost introduse 70 de panouri care afişează ora de sosire în staţie.

În luna aprilie a acestui an, a fost semnat contractul pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru metroul şi trenul metropolitan din Cluj. Contractul are o valoare de aproape 36 de milioane de lei. Municipalitatea mai vrea să implementeze un tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între halta Nădăşel şi staţia Bonţida, pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.

În privinţa parcărilor, administraţia locală condusă de Emil Boc a pus pe listă mai multe spaţii noi pentru maşini, precum parkingul Negoiu-Mehedinţi, cu 372 de locuri, Primăverii (376 de locuri) şi Mogoşoaia (294 de locuri). Parcarea poate fi plătită online prin aplicaţia ParkingPay, iar locurile de parcare libere sunt arătate în aplicaţia Cluj Parking. Pentru că la Cluj, administraţia locală înseamnă în primul rând digitalizarea tuturor serviciilor oferite cetăţenilor, fapt care echivalează cu mai puţin timp petrecut de cetăţeni în sediile instituţiilor publice pentru rezolvarea problemelor din relaţia cu Primăria. Nu mai amintim despre modul în care edilul din Cluj sprijină evenimentele culturale, instituţiile de învăţământ din municipiu, precum şi spitalele din oraş.

Din toate exemplele de mai sus, reiese că acolo unde edilii au răspuns nevoilor comunităţii locale, au fost realeşi în funcţie, duminică 27 septembrie, indiferent de partidul din care fac parte. Pentru ca votul politic să rămână unul izolat, punctual, este nevoie ca toţi cei aleşi duminică să administreze primăriile în interesul comunităţilor locale şi nu în interes propriu sau de partid.