PROPUNERE A SENATORILOR PSD DE MODIFICARE A CODULUI DE PROCEDURĂ PENALĂ Un politician cercetat pentru corupţie nu va mai putea fi arestat sau adus cu mandat

Un grup de senatori PSD pregăteşte modificarea Codului de Procedură Penală, astfel încât un politician cercetat pentru corupţie să nu mai poate fi încătuşat, arestat sau adus cu mandat, ci maxim anchetat sub arest la domiciliu.

În schimb, potrivit propunerilor de modificare a Codului de Procedură Penală elaborate deja într-un proiect de lege, obţinute de HotNews, se introduce o nouă instituţie juridică, aşa numitul "arest sever".

Măsura aceasta se aplică, însă, doar împotriva celor care comit infracţiuni contra vieţii, prin care s-au cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, infracţiuni de trafic de stupefiante, trafic de arme, acte de terorism etc, faptele de corupţie fiind eliminate de la enumerare.

Proiectul de lege obţinut de sursa citată prevede întâi de toate modificarea legii 135/ 2010 privind Codul de Procedură Penală şi a fost depus la Parlament la începutul anului, fiind iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae. În prezent, proiectul de lege se află la Comisia Juridică din Senat. Proiectul a primit aviz negativ de la Guvern, însă a primit aviz pozitiv de la Comisia pentru drepturile omului la data de 17 martie.

Iniţiatorul proiectului, senatorul PSD Şerban Nicolae, a fost avocatul lui Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru fapte de corupţie, mai precis pentru reţeaua de influenţă de la Înalta Curte.

Modificările încep cu articolul 202, referitor la "scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive".

Potrivit iniţiatorilor, arestarea preventivă se dispune în următoarele două forme: arestul la domiciliu sau arestul sever. Acesta din urmă, arestul sever, este un concept nou introdus, care nu există în vechiul Cod de Procedură Penală.

La art. 208, se introduc două alineate noi, având următorul cuprins:

"(5) Inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile prevăzute la art 202 alin (4) lit. a), d) şi e), nu este încătuşat în nici o împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

(6) Măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică apreciat potrivit art. 223".

O altă modificare vizează eliminarea posibilităţii de a dispune arestul la domiciliu pe baza gradului de pericol al infracţiunii. Astfel, se propune modificarea art 218, alineatul doi, care elimina "gradul de pericol al infracţiunii".

În noua formă a articolului 218, alineatul 2 are următorul cuprins: "Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin (1) se face ţinându-se seama de (gradul de pericol al infracţiunii se elimină) scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte circumstanţe personale ale inculpatului".

Iniţiatorii proiectului de modificare a Codului penal doresc să dea posibilitatea inculpaţilor să-şi aleagă locul unde doresc să meargă în arest la domiciliu.

Astfel, la art.221 se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:

"În cazul în care inculpatul locuieşte, cu caracter permanent, într-o altă locuinţă decât cea declarată ca domiciliu, la cererea inculpatului, instanţa poate dispune ca arestul preventiv la domiciliu să se aplice în respectiva locuinţă".

Pe de altă parte, senatorii PSD care au iniţiat proiectul de lege prevăd condiţiile şi cazurile de "arest sever". Astfel, la articolul 223 se introduc noi alineate care prevăd faptul că măsura poate fi luată în mai multe situaţii, însă din enumerarea lor dispare ca prin farmec infracţiunea de corupţie.

Forma veche din Codul de Procedură Penală:

2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Forma propusă în proiectul de lege iniţiat de câţiva senatori PSD:

2) Măsura arestului sever poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal sau alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani ori mai mare şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică".

La articolul 224 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

"În aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arest sever, nu pot fi invocate gravitatea faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a mediului din care provine inculpatul şi a altor împrejurări privitoare la persoană acestuia, cu excepţia antecedentelor penale".

În fine, senatorii vor să-i protejeze pe politicieni şi în situaţia în care sunt aduşi cu mandat, şi elimină practic această posibilitate în cazul infracţiunilor de corupţie.

În Codul de Procedură Penală aflat în vigoare se arată la articolul 265, alin. 2, că "Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă această măsură se impune în interesul rezolvării cauzei."

Or, exact acest articol care dă posibilitatea aducerii suspecţilor, inclusiv a celor de corupţie, cu mandat, este propus spre modificare. Noua formă sună în felul următor:

"Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă acesta este cercetat pentru o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul Penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, viol, lipsire de libertate, ultraj sau ultraj judiciar".

De notat că, din nou, infracţiunea de corupţie nu se află în enumerare.

Senatorul PSD Georgică Severin a declarat, vineri, 20 martie, la Consiliul Naţional al PSD, că s-a greşit cu Codul Penal "asumat al domnului Predoiu" şi a cerut juriştilor din PSD să prezinte propuneri de modificare a acestuia şi a Codului de Procedura Penală, "fără jenă că vor ţipa unele ambasade".

Tot la Consiliul Naţional PSD, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a pus în discuţie modificarea modului în care este definit abuzul în serviciu. Vasilescu a menţionat că nu crede că există vreun primar în sală care să nu fi avut o plângere pentru un abuz în serviciu.