PROPUNEREA BANCHERILOR: Haideţi să uităm de Boc!

• Emil Boc a ameninţat băncile cu supraimpozitarea profitului, dacă îşi retrag liniile de finanţare

din România

Cei mai importanţi bancheri din ţara noastră au decis să nu ţină cont de ameninţarea premierului Emil Boc de a supraimpozita profitul instituţiilor de credit în cazul în care băncile-mamă decid retragerea liniilor de finanţare din ţara noastră.

Declaraţiile premierului par exagerate şi fără rost în contextul în care băncile comerciale vor semna, în cel mult 30 de zile, un acord individual cu Banca Naţională a României, în concordanţă cu rezultatele testelor de stres, prin care se vor angaja să nu scoată bani din ţara noastră şi să îşi majoreze capitalul dacă va fi necesar, după cum a declarat, ieri, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Astfel, FMI, BNR şi băncile au luat ca dată de referinţă pentru valoarea expunerilor sfârşitul lunii martie 2009.

Supraimpozitarea profitului băncilor ar fi o măsură total ineficientă, mai ales în contextul în care activitatea de creditare a fost blocată în prima parte din 2009, iar profiturile băncilor s-au redus semnificativ comparativ cu cele realizate anul trecut.

Preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a explicat că angajamentul individual al principalelor grupuri bancare străine prezente pe piaţa din ţara noastră va fi semnat de reprezentanţii băncilor-mamă în cel mult o lună, pe baza negocierilor de la Bruxelles dintre bancheri, BNR, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Steven van Groningen a precizat că "sumele necesare pentru recapitalizări au fost stabilite la nivel individual, în cadrul unor întâlniri bilaterale ale băncilor mari cu BNR".

La întâlnirile de la Viena şi de la Bruxelles au participat reprezentanţi ai Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank.

De asemenea, cele nouă bănci prezente la întâlniri şi reprezentanţii BNR se vor întâlni din nou peste şase luni să rediscute termenii asupra cărora au căzut de acord la Bruxelles, a adăugat domnul Steven van Groningen.

Oficialul Raiffeisen Bank România a mai explicat că băncile se aşteaptă ca BNR să nu mai reducă nivelul rezervelor minime obligatorii, dacă instituţiile de credit vor scoate din ţară banii câştigaţi din reducerea RMO stabilită la sfârşitul lunii martie. Domnia sa a precizat că eliminarea pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de peste 2 ani din calculul RMO este o măsură prin care Banca Centrală testează piaţa pentru a vedea ce fac băncile. Hotărârea BNR va intra se va aplica începând cu data de 24 mai.

Băncile trebuie să plaseze la BNR, sub forma rezervelor minime obligatorii, 18% din valoarea pasivelor în lei şi 40% din valoarea celor în valută.

Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al Băncii Comerciale Române (bancă deţinută de grupul austriac Erste) susţine că nu are cum să se ajungă la o măsură cum este cea a premierului. Domnul Bruynseels vede perspective foarte bune pentru băncile din ţara noastră, însă în condiţiile în care dobânzile la depozite nu se vor reduce, atunci nici cele la credite nu vor scădea, îngreunând reluarea activităţii de creditare.

Şi Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, ne-a explicat, recent, că acţionarul majoritar al băncii, Eurobank EFG, nu a realizat nicio retragere a liniilor de credit. Mai mult de atât, Eurobank EFG a contribuit cu aproximativ 90 milioane de euro la cele două etape ale majorării capitalului Bancpost.

• Mircea Geoană: Dacă se ajunge la supraimpozitarea profitului atunci eşti în război cu sistemul bancar

Supraimpozitarea profitului băncilor ce îşi vor retrage liniile de finanţare din ţara noastră este o "metodă haiducească" de a trata cu instituţiile de credit, care, de obicei, nu dă nici rezultate, a declarat, ieri, Mircea Geoană, preşedintele Sentalui, adăugând că va trata cu băncile pe cale amiabilă.

Mircea Geoană a explicat: "Supraimpozitarea profitului băncilor este un instrument de ultim resort, iar dacă se va ajunge acolo atunci înseamncă că deja eşti în război cu sistemul bancar. În primă etapă vrem să facem apel la buna credinţă a băncilor şi le solicităm să-şi îndeplinească obligaţiile pe care şi le-au asumat la Viena şi le-au reconfirmat la Bruxelles".

Domnia sa a adăugat că o reducere extreme de graduala a ratei rezervelor minime obligatorii pe care băncile le plasează la Banca Naţională a României este condiţionată de felul în care instituţiile de credit îşi îndeplinesc obligaţiile asumate, mai exact nu repatriază banii.

Preşedintele Senatului a explicat că BNR şi-a asumat o obligaţie de a reduce nivelul RMO în funcţie de ce fac băncile comerciale.

"Suma estimată ce ar putea fi eliberată prin reducerea nivelului RMO (n.r.r - la pasivele în valută) de la 40% la un nivel ceva mai modest este de 800 milioane de euro", a mai spus Geoană, adăugând că aceasta este şi o parte a înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional.

Declaraţiile lui Mircea Geoană sunt total opuse faţă de ceea ce a susţinut, în urmă cu două zile, premierul Emil Boc, care a avertizat băncile că dacă intenţionează să scoată banii din România ar putea decide supraimpozitarea profitului pe care îl realizează în ţara noastră.

Emil Boc a declarat: "Dacă băncile străine, prin reprezentanţele lor în România nu vor înţelege că au făcut profituri extrem de importante în ţara noastră în vremuri bune, iar atunci când vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii românilor şi să-şi retragă banii la băncile din străinătate, atunci Guvernul ar putea decide supraimpozitarea profitului instituţiilor de credit".

Anul trecut, activitatea de creditare a funcţionat foarte bine în ţara noastră, băncile comerciale acordând împrumuturi aproape pe bandă rulantă, realizând, în acest fel, profituri estrem de importante.