Propunerile elevilor din mediul rural către Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Dezvoltarea gândirii critice, masă caldă şi consiliere şcolară, printre priorităţile copiilor

Elevii din mediul rural din România se confruntă cu provocări semnificative care le afectează accesul la educaţie, potrivit unui comunicat transmis redacţiei. În acest context, Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România, a lansat "Programul copiilor pentru bunăstarea lor", un document care detaliază problemele şi propune soluţii concrete pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional, cu scopul de a răspunde nevoilor copiilor din comunităţile defavorizate. Tinerii din Consiliul Consultativ al Copiilor au prezentat propunerile lor într-o întâlnire cu ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, săptămâna trecută.

Conform studiilor realizate de World Vision România, copiii din mediul rural se confruntă cu următoarele dificultăţi:

• Pentru 22% dintre copiii din Programul Naţional Masă Sănătoasă, această masă este singura dintr-o zi.

• 4 din 10 elevi de gimnaziu şi liceu nu ştiu dacă în şcoala lor există un consilier şcolar

• 20% dintre liceeni consideră că votul lor nu contează, iar 8 din 10 tineri au primit, în perioada campaniei electorale şi ulterior în perioada alegerilor, conţinut pe TikTok despre alegeri.

• Peste 4 din 10 elevi nu au fost consultaţi de profesori referitor la predarea şi evaluarea din clasă

"Programul copiilor pentru bunăstarea lor" propune soluţii clare şi realizabile pentru rezolvarea acestor probleme. Printre principalele propuneri ale copiilor se numără:

1.Educaţie civică şi gândire critică

Copiii subliniază importanţa dezvoltării gândirii critice în rândul tinerelor generaţii. Ei propun integrarea unor programe educaţionale (precum cluburi de dezbateri, grupuri de discuţii şi

ateliere de analiză critică) care să sprijine dezvoltarea abilităţii de a analiza critic informaţiile. De asemenea, este nevoie de revizuirea educaţiei civice în şcoli, pentru a-i ajuta pe elevi să înţeleagă mai bine funcţionarea statului, a alegerilor politice şi a ideologiilor, astfel încât să poată lua decizii informate pentru viitor. O altă soluţie propusă este formarea profesorilor în domeniul educaţiei digitale şi a gândirii critice, precum şi accesul specialiştilor în şcoli, astfel încât să includă strategii pentru a ajuta elevii să navigheze în siguranţă în mediul digital.

2.Interdisciplinaritate în educaţie

Elevii propun o abordare mai integrată a disciplinelor şcolare, astfel încât să existe o corelare mai bună între materii similare. Aceasta ar putea îmbunătăţi înţelegerea noţiunilor şi ar sprijini dezvoltarea gândirii critice. ,,De exemplu, la fizică, în clasa a VIII-a, ni se cer teoreme fundamentale de geometrie pe care, în multe cazuri, încă nu le-am învăţat la matematică.", se arată în document.

• mai bună corelare a materiei între discipline similare;

• mai multă colaborare şi comunicare între profesori;

• activităţi şi concursuri interdisciplinare, unde noţiunile să fie aplicate în mod practic.

3.Participare activă a copiilor în procesul educaţional

Copiii doresc să fie ascultaţi atunci când se iau decizii importante referitoare la educaţia lor, de la alegerea curriculum-ului până la implementarea noilor planuri-cadru. Ei subliniază că trebuie să existe măsuri clare pentru a asigura echitatea între mediile urbane şi rurale şi solicită o implicare activă în procesul decisional, se precizează în comunicat.

De asemenea, propun măsuri care să sprijine elevii din mediul rural, inclusiv accesul la opţiuni educaţionale relevante şi sprijin pentru a face alegeri corecte şi informate - ,,...mulţi elevi se confruntă cu dificultăţi în a alege opţionalele potrivite, având în vedere că, până în clasa a VIII-a, părintele este cel care optează pentru materii suplimentare. Acest proces trebuie să fie susţinut prin orientare clară şi sprijin real, astfel încât elevii să poată face alegeri educaţionale informate", subliniază copiii.

Alte două solicitări cuprind asigurarea resurselor pentru formarea cadrelor didactice, mai ales în zonele vulnerabile şi urmărirea obiectivului de a nu creşte numărul de ore, pentru a nu suprasolicita elevii, ci pentru a le oferi un învăţământ flexibil şi adaptat nevoilor lor.

4.Îmbunătăţirea infrastructurii şcolare

În ciuda îmbunătăţirilor recente, mulţi copii învaţă în şcoli vechi şi nesigure. Elevii cer modernizarea unităţilor şcolare, mai ales în mediul rural, şi rezolvarea problemelor legate de infrastructura învechită, cum ar fi lipsa laboratoarelor pentru activităţi practice şi experimente, existenţa şcolilor care se încălzesc cu sobe sau absenţa rampelor pentru elevii cu dizabilităţi fizice. Un mediu de învăţare sigur şi sănătos este esenţial pentru o educaţie de calitate.

5.Accesibilitate şi sprijin pentru elevii din mediul rural

Transportul şcolar rămâne o problemă majoră pentru elevii din zonele rurale, iar costurile şi lipsa unui sistem de transport eficient sunt bariere care contribuie la abandonul şcolar. Copiii cer revizuirea sistemului de decontare a transportului, astfel încât să acopere toate situaţiile întâmpinate de elevi şi dotarea şcolilor cu autobuze pentru a asigura un transport sigur şi eficient.

În plus, aceştia propun extinderea la nivel naţional a programului de masă caldă în şcoli, prioritizând şcolile vulnerabile. Tinerii consideră necesar şi accesul elevilor şi părinţilor la ore de educaţie nutriţională, precum şi programe eficiente pentru reducerea risipei alimentare.

6.Consiliere şi orientare vocaţională

Problemele de bullying şi sprijinul psihologic sunt esenţiale pentru asigurarea unui mediu educaţional sănătos. Elevii propun:

-organizarea periodică a unor sesiuni de consiliere de grup cu consilierul şcolar, unde să se discute deschis problemele adolescenţilor

-promovarea atât în rândul elevilor, cât şi al părinţilor, prezenţa şi rolul consilierului şcolar

-organizarea unor campanii de informare despre toate formele de violenţă, abuz, neglijare, trafic de persoane, impactul acestora şi modalităţile de raportare, adresate profesorilor şi părinţilor

-dezvoltarea unei platforme online, accesibile copiilor şi părinţilor, prin care aceştia să poată reclama cazurile de abuz şcolar.

De asemenea, mulţi elevi nu ştiu ce carieră să aleagă din cauza lipsei de informaţii. Tinerii solicită sesiuni individuale şi de grup cu consilierul şcolar, axate pe orientare profesională. ,,Elevii informaţi şi cu un plan clar pentru viitorul lor sunt cheia unei societăţi sustenabile şi pregătite pentru viitor.", se arată în document.

Mario Hânceanu, reprezentant al Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România, a subliniat importanţa sprijinirii elevilor în luarea deciziilor legate de viitorul lor profesional:

"Mulţi elevi sunt frământaţi de întrebarea «Ce faci după liceu?» încă din clasele mici, iar lipsa de informaţii clare despre opţiunile de carieră le îngreunează alegerea unui drum profesional. Elevii informaţi şi cu o viziune clară asupra viitorului lor reprezintă fundamentul unei societăţi sustenabile."

Pentru a aborda aceste provocări, tinerii din Consiliul Consultativ al Copiilor s-au întâlnit cu ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David. În cadrul întâlnirii, ministrul a luat în considerare toate propunerile, a subliniat că schimbarea trebuie să înceapă din şcolile din mediul rural şi a reiterat importanţa implementării politicilor adaptate nevoilor copiilor. Dialogurile au fost productive şi s-au concentrat pe programul propus de tineri, iar atât elevii, cât şi ministrul Daniel David şi-au reafirmat angajamentul de a colabora.

"Este necesară o abordare coerentă şi susţinută pentru a asigura un sistem educaţional echitabil şi de calitate pentru toţi copiii, indiferent de locul în care trăiesc. Încerc să înţeleg cât mai bine funcţionarea sistemului de educaţie prin discuţii directe cu cei implicaţi în acest sistem, pentru a putea prezenta în luna mai un diagnostic, iar în baza acestuia, propuneri care să reformeze sistemul în beneficiul tuturor actorilor implicaţi.", a declarat ministrul.

World Vision România şi Consiliul Consultativ al Copiilor vor continua să promoveze aceste soluţii prin dialog constant cu autorităţile şi implicare activă în procesul decizional. Misiunea lor este ca aceste soluţii să devină realitate pentru copiii din mediul rural, asigurându-le o educaţie de calitate şi un viitor mai bun, se mai menţionează în comunicat.