Publicul nu ştie că pot să existe şi programe bune

• Alternativa - televiziunea publică

Nu putem face nimic, spune domnul Ralu Filip, deşi afirmă că şi CNA primeşte semnale privind calitatea "îndoielnică" a programelor de televiziune. "Nu avem nici o competenţă dată prin lege sub acest aspect, ceea ce este este corect pentru că altfel am intra într-o zonă subiectivă - aceea de apreciere a calităţii programelor, a profesionalismului celor care sînt implicaţi şi s-ar ajunge uşor la cenzură", declară domnul Filip.

Preşedintele CNA este de părere că publicul nu are alternativă, nu ştie că pot să existe şi programe bune. Domnia sa consideră că Televiziunea Română trebui să reprezinte alternativă la televiziunile private: "CNA a insistant foarte mult la proiectul pentru noua lege de funcţionare a posturilor publice, pentru ca ele să fie definite ca alternativă la programele comerciale - asta înseamnă că trebuie să faci altfel de ştiri, altfel de divertisment, să dai altfel de filme şi să faci altfel de dezba-teri".

• Criza de imaginaţie

Preşedintele CNA crede că proasta calitate a programelor vine şi din lipsa de profesionalism a numeroşi oameni de televiziune. Domnia sa invocă situaţia acelora care, cu un an în urmă, au acuzat de cenzură conducerea de atunci a televiziunii publice, aceia care susţineau că sînt împiedicaţi să se exprime şi să dea frîu liber imaginaţiei creatoare.

"Astăzi îi găsim pe protestatarii de atunci făcînd ceea ce făceau şi înainte - nişte relatări seci, lipsite de personalitate şi adîncime asupra unor evenimente oficiale", spune domnul Ralu Filip.

Preşedintele CNA afirmă că televiziunea publică dispune de un buget de 100 de milioane de euro pe an - mai mare decît al tuturor marilor televiziuni la un loc - apreciind că aceste resurse ar fi suficiente pentru realizarea unor programe interesante, de bună calitate. În loc de asta, copiem, susţine domnul Filip: "Copiem şi copiem nu numai din străinătate, ci am ajuns să ne copiem unii pe alţii şi aici, pe piaţa noastră".

• Am rămas fără arbitri

Preşedintele CNA afirmă că, de patru luni, radioul şi televiziunea publică şi-au pierdut chiar şi aparenţa de imparţialitate, că, de exemplu, în luna septembrie, ştirile despre puterea politică defavorizau opoziţia într-un scor de 71:20, deşi legea cere ca acest raport să fie egal echilibrat.

În afara explicaţiei comune - obedienţa posturilor publice - domnul Filip avansează şi o alta: schimbarea puterii politice antrenează întotdeauna răsturnări în conducerea posturilor publice de radio şi televiziune. Preşedintele CNA sugerează că, mereu, la conducerea posturilor publice, sînt înscăunaţi simpatizanţi ai puterii politice care îşi manifestă explicit preferinţele în politica editorială.

Domnul Ralu Filip spune: "Avem jurnalişti jucători, avem preşedinte jucător în România, analişti jucători şi societate civilă jucătoare. Deci, cu toţii sîntem implicaţi în jocul politic şi din cauza asta avem şi probleme. Am rămas fără arbitri".

• Senzaţionalul naşte monştri

În goana după senzaţional, ziariştii acuză de corupţie personalităţi publice, adesea fără dovezi, doar prezumţios, este de părere preşedintele CNA. Cînd şefii ziariştilor îi obligă să-şi întemeieze acuzaţiile pe dovezi concrete, sînt acuzaţi, la rîndul lor, de cenzură, afirmă domnul Filip.