Puseul inflaţionist şi incertitudinea politică împing costurile de finanţare la noi recorduri

Costul de finanţare pe zece ani al României (RO10Y), barometrul pentru costul banilor în economie, a revenit puternic pe creştere săptămâna trecută pe fondul unei noi surprize pe inflaţie furnizată de INS şi a incertitudinii politice care provoacă ceva îndoieli în privinţa consolidării fiscale după ce PSD a solicitat majorări de cheltuieli permanente ce se ridică la circa 25 de miliarde de lei anual. Deficitul bugetar - necesarul de împrumut al guvernului pentru acoperirea cheltuielilor din buget - la finalul anului este preconizat undeva sub ţinta de 7% din PIB, dar şi aşa rămâne extrem de mare.

Pe acest fond, RO10Y aproape că a atins un nou maxim al ultimilor 7 ani, urcând vineri la 5,2%, un plus de 75% comparativ cu nivelul din finalul lui 2022. Joi, costul de finanţare pe scadenţa 10 ani era la 5,08%.

Costurile de finanţare au revenit pe creştere încă de la începutul crizei politice după ce în data de 16 august randamentul pe 10 ani (RO10Y) se situa la 3,73%. Avansul costurilor de finanţare, pe toată curba randamentelor suverane, s-a accentuat după ce inflaţia a accelerat masiv în ultimele două luni şi ulterior BNR a modificat în sus pentru a patra oară în acest an prognoza de inflaţie la 8,6%. La evoluţia costurilor de finanţare au contribuit inclusiv aşteptările de majorare a dobânzilor din partea BNR care s-au materializat însă într-o măsură ceva mai mică decât aşteptările.

De notat că inflaţia de 8,6% pentru finalul anului este redusă de compensarea pentru consumatorii casnici a preţurilor mari la energie electrică şi gaze naturale. În lipsa acestei compensări inflaţia s-ar fi dus la o rată anuală de două cifre. Totodată, BNR a arătat joi, în raportul asupra inflaţiei, că inflaţia va continua să crească până în luna aprilie 2022 de unde rata anuală a inflaţiei va începe să decelereze spre o rată de 5,9% în decembrie 2022.

Totodată, în ultima perioadă au crescut şi dobânzile pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni urcând la 2,29% faţă de 1,6% în finalul lunii septembrie. Dobânzile reale rămân totuşi puternic negative în condiţiile în care inflaţia calculată de INS a fost la 7,94% în luna octombrie. La evoluţia dobânzilor se adaugă inclusiv lichiditatea în restrângere din sistemul bancar care survine măsurilor BNR de restrângere a cererii de credite şi per total a condiţiilor financiare.

Milan Prusan, managing director în cadrul NN Investment Partners, a afirmat, vineri, într-o intervenţie la Digi24, că inflaţia peste aşteptări de peste tot din lume provoacă anumite îngrijorări pentru trimestrele următoare, de aici inclusiv corecţia de preţ a titlurilor de stat emise de guvern.

"A fost prezentată săptămâna aceasta inflaţia. Indicele de evoluţie al preţurilor, peste tot în lume, a fost la un nivel peste aşteptările analiştilor. Înclusiv în ţara noastră am avut aproape 8 procente (în octombri)e, de aici şi anumite îngrijorări pentru trimestrele următoare: cât de mult timp va dura perioada cu creşteri de preţuri, cât de amplă va fi şi cum vor interveni zona de piaţă monetară - am avut o nouă intervenţie a băncii naţionale, o creştere de dobândă anunţată în această săptămână, uşor sub aşteptările pieţei ca nivel de intensitate, doar 0,25%. Pe de altă parte trebuie să vedem cum reacţionează şi celelalte bănci centrale, BCE este într-o situaţie foarte dificilă pentru că inflaţia este foarte diferită. De exemplu în Grecia inflaţia este zero pe când în Germania depăşeşte 3 procente iar măsurile nu se potrivesc în toate geografiile. Peste ocean avem inflaţie peste 6 procente, nu s-a mai întâmplat de 30 de ani şi lucrul acesta dă emoţii oarecum pieţelor, chiar şi în zona instrumentelor cu venit fix, a obligaţiunilor", a explicat Milan Prusan.

Potrivit acestuia, în trimestrul al doilea al anului viitor băncile centrale vor veni cu mesaje mai ferme în privinţa inflaţiei.

"Probabil că pe undeva în trimestrul doi al anului viitor, cu mesaje clare dinspre băncile centrale şi dinspre guverne (inflaţia se va stabiliza). Ele trebuie să parcurgă această iarnă extrem de dificilă din perspectiva preţului pentru energie. E nevoie de decizii pe termen scurt, dar pe de altă parte trebuie şi un plan pe un orizont de timp mai lung pentru că imediat va veni iarna lui 2022 şi este foarte probabil ca aceste cotaţii pentru energie să rămână la un nivel ridicat şi atunci trebuie un plan mai bine stabilit. (...) Sunt ceva emoţii pe piaţă, semnale de volatilitate mai ridicată. Vedem o piaţă a obligaţiunilor, a titlurilor de stat, care şi ea suferă anumite corecţii. Statul român se împrumută din păcate relativ scump, undeva la 5,3% o cotaţie pentru un titlu de stat românesc cu maturitate la 10 ani, mult superior faţă de ce a fost pe întreg parcursul anului 2021. Deci lucrurile se dezvoltă, sperăm că acest puseu inflaţionist, această inflaţie de aproape 8 procente să nu dureze foarte mult şi automat pieţele financiare să revină într-un echilibru", a spus oficialul NN.

Analiştii BCR arată la rândul lor că titlurile de stat pe 10 ani în lei au suferit cea mai mare corecţie de la începutul anului dintre titlurile suverane în monedă locală din regiunea ECE, înregistrând o creştere a randamentului de peste 200 de puncte de bază.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat, joi, de pe piaţa locală, cu 181,6 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa iunie 2024, sub volumul programat de 400 de milioane de lei, iar luni, înainte de surpriza pe inflaţie, cu 633 milioane de lei prin titluri scadente în ianuarie 2028, în acest caz peste volumul programat de 400 de milioane de lei. Costurile medii anuale pentru aceste împrumuturi au fost de 4,31%, respectiv 4,82%, în creştere puternică comparativ cu trimestrele precedente.

Dobânzile în creştere pun presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare (85%) în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

De notat că România se află într-o poziţie extrem de dificilă cu mai multe crize suprapuse, printre care criza preţurilor din energie ce oferă combustibil furtunii inflaţioniste din lume, lockdown-ul pentru nevaccinaţi cu potenţial de reducere a consumului, dar şi criza sanitară ce a blocat spitalele numai cu pacienţi Covid în condiţiile în care valul patru încă are o intensitate ridicată şi rata de vaccinare decelerează din nou. Totodată, industria locală se confruntă cu o scădere a cererii externe având în vedere cifrele aferente lunii septembrie furnizate vineri de INS ce au arătat o scădere lunară de 2% şi anuală de 3,2% pe seriile ajustate.