Putin: "Economia Rusiei a depăşit cele mai grave efecte ale sancţiunilor"

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, susţine că economia ţării sale a depăşit cele mai grave efecte ale sancţiunilor impuse de Occident şi că este aşteptată să înregistreze o creştere modestă în acest an, în ciuda "încercărilor de subminare a anumitor industrii", potrivit Reuters.

Liderul rus a declarat săptămâna trecută: "Pentru mulţi dintre cei care au încercat şi încearcă să ne creeze probleme a fost o surpriză modul eficient în care contracarăm ameninţările din economie şi din anumite sectoare de producţie. Instituţiile internaţionale trebuie să recunoască nu numai că Rusia a făcut faţă şocurilor care erau aşteptate, dar preconizează o uşoară creştere a economiei în acest an".

Putin nu a oferit o prognoză pentru evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) al Rusiei.

Reuters aminteşte că peisajul economic al Rusiei s-a schimbat drastic după ce Moscova a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, sancţiunile occidentale eliminând cele mai mari bănci din reţeaua financiară internaţională SWIFT, limitându accesul ţării la tehnologie şi restrângându-i capacitatea de a exporta petrol.

În timp ce guvernul şi banca centrală de la Moscova au recunoscut "dificultăţile", Kremlinul susţine că economia ţării este rezistentă şi că sancţiunile au avut un efect de boomerang asupra Occidentului, prin creşterea inflaţiei şi a preţurilor energiei.

Aşteptările iniţiale privind o cădere economică cu două cifre în 2022 s-au dovedit exagerate, dar analiştii prevăd în continuare un declin al PIB-ului Rusiei de 2% în 2023, după o scădere estimată la 2,5% în 2022.

• Banca centrală de la Moscova menţine dobânda-cheie la 7,5%

Banca centrală a Rusiei a decis vineri să menţină nemodificată dobânda de referinţă la 7,5%, dar a sugerat că ar putea fi nevoită să majoreze costul creditului în acest an, în condiţiile în care agravarea deficitului bugetar, criza de forţă de muncă şi deprecierea rublei creează riscuri la adresa inflaţiei, transmite Reuters.

Anul trecut, Banca Rusiei a inversat treptat majorarea în regim de urgenţă a dobânzii de politică monetară până la 20%, decisă la finele lunii februarie, după declanşarea invaziei din Ucraina. Însă, în ultimele luni, a menţinut neschimbat costul creditului, după ultima reducere până la 7,5%, în luna septembrie, notează Agerpres.

Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a fost de 11,72% în luna februarie, Banca Rusiei şi-a menţinut prognoza de inflaţie pentru finalul de an în intervalul 5-7% şi, de asemenea, speră în continuare că va putea readuce inflaţia la ţinta de 4% în anul 2024.

"Dacă riscurile la adresa inflaţiei se vor intensifica, Banca Rusiei va analiza necesitatea unei majorări de dobândă la reuniunile următoare", a informat instituţia într-un comunicat de presă publicat la finalul reuniunii de politică monetară de vineri.

De asemenea, Banca Rusiei şi-a ajustat prognozele privind evoluţia PIB-ului în 2023 până la un interval cuprins între plus 1% şi minus 1%, de la un interval anterior care indica o contracţie cuprinsă între minus 1% şi minus 4%. Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă ca economia Rusiei să înregistreze un avans de 0,3% în acest an.

• Fxstreet: Comerţul Europei cu Rusia - puternic afectat în urma invaziei Ucrainei

Comerţul Europei cu Rusia a fost puternic afectat în urma invaziei Ucrainei de către Moscova, UE impunând restricţii de import şi export pentru mai multe produse, anunţă fxstreet.com.

Potrivit sursei citate, efectele acestor măsuri au fost deosebit de vizibile în ultimele luni. Luând în calcul valorile ajustate sezonier, atât exporturile, cât şi importurile au scăzut considerabil sub nivelurile anterioare invaziei. Ponderea Rusiei în importurile extra-UE (ţările europene care nu sunt membre ale UE) a scăzut de la 9,5% la 5,3% între februarie 2022 şi septembrie 2022. În aceeaşi perioadă, exporturile extra-UE către Rusia au scăzut de la 4% la 1,8%. Deficitul comercial al UE cu Rusia a atins un vârf în martie 2022, de 18,1 miliarde de euro. Apoi a scăzut progresiv, iar în septembrie 2022 a ajuns la 10,5 miliarde de euro.

• Rusia vinde aur ca să acopere deficitul bugetar

Rusia a decis - într-o primă mişcare de acest gen - să vândă o parte din aurul său ca să acopere deficitul bugetar în luna ianuarie, în condiţiile în care veniturile sale din petrol şi gaze au scăzut, anunţă kitco.com.

Deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 1,76 trilioane de ruble (25 de miliarde de dolari), conform datelor anunţate săptămâna trecută de Ministerul de Finanţe al ţării. Acesta este cel mai mare deficit consemnat de Rusia într-o lună ianuarie, în ultimii 25 de ani. O scădere cu 46% a veniturilor fiscale din petrol şi gaze faţă de anul anterior a contribuit la adâncirea deficitului, conform sursei citate, care arată că, de asemenea, cheltuielile Rusiei au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina.

Veniturile mai mici din petrol şi gaze au venit după introducerea sancţiunilor occidentale asupra exporturilor ruseşti. Acestea includ interzicerea majorităţii importurilor maritime de ţiţei şi combustibili rafinaţi de către Uniunea Europeană şi plafonul de preţ impus de G7.

Ministerul de Finanţe al Rusiei a anunţat că a vândut 3,6 tone de aur şi 2,3 miliarde de yuani chinezeşti din Fondul Suveran (NWF), în ianuarie. Vânzarea ambelor active a adus până la 38,5 miliarde de ruble (543 de milioane de dolari). Scopul vânzării a fost acoperirea deficitului, potrivit ministerului.

La 1 februarie, NWF avea active de 155,3 miliarde de dolari (echivalentul a 7,2% din PIB), comparativ cu 148,4 miliarde de dolari în decembrie. NWF deţine veniturile petroliere ale Rusiei şi a fost creat pentru sprijinirea sistemului de pensii. La începutul anului curent, Ministerul rus de Finanţe a informat că şi-a dublat limitele de deţineri în aur şi yuani chinezeşti în cadrul NWF. Noile limite maxime de deţinere au fost stabilite la 40% pentru aur şi 60% pentru yuani, faţă de 20%, respectiv 30% anterior. Motivul revizuirii în sus a fost "asigurarea flexibilităţii".

Activele fondului deţinute în euro, lire sterline şi yeni japonezi au fost îngheţate după introducerea de sancţiuni împotriva Rusiei. În urmă cu aproximativ un an şi jumătate, NWF a renunţat la toate activele sale în dolari americani şi şi-a sporit deţinerile de aur, euro şi yuani chinezeşti.

• Rusia îşi reduce producţia de petrol cu 5%

Rusia îşi va reduce producţia de petrol în luna martie cu 500.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 5% din producţia sa de ţiţei, a declarat vineri vicepremierul rus Alexander Novak, după ce Occidentul a impus plafoane de preţ pentru petrolul şi produsele din ţiţei exportate de Rusia, transmite Reuters.

Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit, la data de 5 decembrie 2022, să le interzică firmelor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari/baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Ulterior, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie.

"În prezent vindem întreaga cantitate de petrol produsă, dar cu toate acestea, aşa cum am spus deja, nu vom vinde petrol celor care direct sau indirect aderă la principiile plafonului de preţ", a informat Alexander Novak, menţionând: "Cu privire la acest aspect, Rusia îşi va reduce, voluntar, producţia cu 500.000 de barili pe zi în luna martie. Aceasta va contribui la refacerea relaţiilor de pe piaţă. Rusia consideră că plafonul de preţ introdus la vânzările de ţiţei şi produse petroliere ruseşti este o interferenţă în relaţiile de pe piaţă şi o continuare a politicilor distructive în domeniul energiei adoptate de ţările occidentale".

În pofida numeroaselor predicţii care vorbeau de un declin ca urmare a sancţiunilor Occidentale, producţia de petrol a Rusiei a crescut în realitate cu 2% pe ansamblul anului trecut, până la 535 milioane de tone (10,7 milioane de barili pe zi), graţie majorării vânzărilor pe pieţele din Asia, în special către India şi China, notează Agerpres.

Cu toate acestea, după mai multe runde de noi sancţiuni introduse de Occident, Rusia se confruntă în prezent cu şi mai multe provocări în a-şi menţine producţia de ţiţei, o sursă crucială de venituri la bugetul de stat.