PwC: Creşterea economiei UE se bazează pe economiile periferice, ritmul dezinflaţiei încetineşte, lanţurile comerciale devin mai scurte

Creşterea economiilor periferice din Europa ia avânt datorită banilor alocaţi prin mecanismul de redresare şi rezilienţă şi instrumentul de asistenţă pentru preaderare, dezinflaţia încetineşte la nivel global, iar distanţa începe să joace din nou un rol important în comerţul bilateral dintre ţări, conform celei mai recente analize Global Economy Watch (GEW) realizată de PwC.

"În timp ce alte ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est au creşteri însemnate, economia României este marcată de o creştere mai lentă decât se anticipa, după ani în care a avut cel mai bun ritm din regiune. Totodată, ţara noastră se află în procedură de deficit bugetar excesiv, fiind foarte probabilă şi o depăşire a ţintei stabilite pentru acest an, iar inflaţia rămâne ridicată. Încetinirea economiei este atribuită atât contextului intern, cu multiple runde de alegeri, care conduc la cheltuieli guvernamentale mai mari, dar şi contextului extern. Pentru o creştere economică sustenabilă, este nevoie de un cadru mai atractiv pentru investiţii şi continuarea implementării reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până în 2026", a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Economiile europene periferice vor impulsiona creşterea în acest an

În mai, Comisia Europeană a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică a UE în 2024 la 1%, uşor peste proiecţia PwC de 0,8%. Blocul a înregistrat o creştere de 0,3% în al doilea trimestru, egalând creşterea înregistrată în primul trimestru.

Anul acesta, cea mai mare parte a creşterii economice de pe continent va proveni de la economiile periferice. De exemplu, Albania, Polonia şi Cipru ar urma să înregistreze o creştere de 3,5%, 3,4% şi, respectiv, 3,0%, comparativ cu o creştere de mai puţin de 1,5% prevăzută pentru Franţa şi Germania. Într-o anumită măsură, acest lucru reprezintă un succes politic. UE a utilizat Fondul de redresare şi rezilienţă şi Instrumentul de asistenţă pentru preaderare pentru a stimula creşterea economică în schimbul reformelor structurale, principalii beneficiari fiind ţările de la periferie. De exemplu, până în 2026, Grecia şi Croaţia vor beneficia de investiţii prin Fondul de redresare cu sume echivalente cu 16 % şi, respectiv, 13 % din PIB.

Ritmul dezinflaţiei globale încetineşte

Inflaţia globală în economiile membre ale OCDE a scăzut de la un vârf de 10,7% în octombrie 2022 la aproximativ 5,6% în iunie 2024. Cu toate acestea, inflaţia la nivelul serviciilor rămâne ridicată. Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat că ultima etapă a dezinflaţiei va fi probabil cea mai greu de realizat, după ce avantajele rapide (efectele de bază, scăderea preţurilor la energie, îmbunătăţirea lanţurilor de aprovizionare) au trecut. Pentru majoritatea economiilor, cum ar fi Regatul Unit şi zona euro, ciclul de reducere a dobânzilor a început deja.

Marile economii importă din ce în ce mai mult din ţări mai apropiate ca distanţă

Pentru marile economii europene si SUA, distanţa ponderată în funcţie de schimburile comerciale faţă de principalii lor parteneri comerciali este în scădere. Astfel, distanţa medie dintre Franţa şi Italia şi principalii parteneri de export au înregistrat scăderi de -5% şi, respectiv, -4% în 2023, faţă de anul precedent. Între SUA şi principalii săi parteneri de import, distanţa a fost mai mică cu aproximativ 3%, cea mai mare scădere anuală din ultimii 20 de ani. Situaţia este similară şi pentru Regatul Unit.

Motivul principal este că cele mai mari economii ale lumii şi-au redus semnificativ expunerea faţă de Rusia de la invazia Ucrainei. De asemenea, SUA şi Regatul Unit şi-au redus în 2023 schimburile comerciale cu China, cu -19% şi, respectiv, -3% în termeni reali, faţă de 2019.

Importurile din ţări mai apropiate sunt în creştere. De exemplu, în 2023, Italia, Franţa şi Germania au crescut proporţia importurilor din interiorul UE cu 11%, 8% şi, respectiv, 7%.

Stimulentele guvernamentale accelerează, de asemenea, agenda reshoring, nearshoring sau friendshoring, în special în sectoarele economiei considerate strategice sau sensibile. Aceasta se referă fie la întoarcerea operaţiunilor în ţara de origine, fie la alinierea treptată a lanţurilor de aprovizionare la ţări care sunt mai apropiate din punct de vedere geografic sau din punct de vedere al sistemelor lor economice, politice şi instituţionale.

Dinamica populaţiei din Africa va determina viitoarea creştere economică globală?

Până la sfârşitul deceniului, se aşteaptă ca Africa să fie singurul continent cu o rată a fertilităţii de peste 2,1. Cele mai recente estimări arată că, până în 2100, populaţia Africii ar putea reprezenta o treime din populaţia globală, faţă de mai puţin de o cincime în prezent. În curând, Africa va avea o populaţie în vârstă de muncă mai mare decât Europa şi America de Nord.

Toate cele mai bogate 15 ţări din lume au rate de fertilitate sub rata de înlocuire, iar multe dintre ele mult sub acest nivel. Economiile avansate se confruntă cu o îmbătrânire dramatică a populaţiei; se estimează că ponderea persoanelor de peste 65 de ani din Europa va creşte cu 11 puncte procentuale, ajungând la 32% până în 2100.

O opţiune pentru a susţine creşterea economică este de a căuta lucrători în străinătate. În cea mai recentă actualizare, ONU şi-a revizuit în creştere previziunile privind migraţia netă pentru majoritatea economiilor G7 în următoarele decenii. De asemenea, odată cu îmbătrânirea demografică, este probabil să se pună şi mai mult accentul pe valorificarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligenţa artificială generativă (AI), pentru a stimula productivitatea şi, prin urmare, creşterea economică.