Radu Baron: "În business-ul cu muzica, fericirea este continuă"

• Interviu cu Radu Baron, general manager, RBA Records

Reporter: Câţi jucători activează, în prezent, în industria muzicală?

Radu Baron: Sunt sub 50 de case de discuri, incluzând aici şi pe cele mici şi foarte mici - care activează doar pe un segment sau doar pe un stil muzical.

Reporter: Sunt case de discuri care au fost închise în această perioadă de criză economică?

Radu Baron: Da, au fost închise în ultima vreme câteva case de dis­curi, dar nu ştiu dacă au fost neapărat cauzate de criza economică.

Reporter: Ce venituri înregis­trează casa de discuri RBA Records într-un an de zile?

Radu Baron: În primul rând, trebuie înţeles că artiştii şi cei care lucrează cu artiştii nu îşi propun să îmbătrânească pe un teanc de bani. Câştigăm mult, cheltuim mult, dar cel mai mare câştig al nostru este viaţa frumoasă pe care o ducem.

Poţi fi o casă de discuri care încasează 1 milion de euro din vânzări, dar CD-urile respective sunt produse în altă ţară pentru artişti străini, caz în care îţi revine un comision de circa 5-10%; sau poţi vinde de 200.000 de euro, produse realizate de casa ta de discuri, şi profitul rămâne la tine. Noi comercializăm ceea ce manageriem şi producem, şi în acest fel cifra de afaceri şi profitul nu sunt cifre foarte diferite. Ca să vă răspund, cifra de afaceri în fiecare an este de circa 1 milion de lei.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi?

Radu Baron: Lucrăm foarte mult pe drepturi de autor, în sensul că avem contracte cu artiştii la procent din încasări. "Echipa" permanentă numără în jur de 15 persoane.

Reporter: Cum aţi descrie un artist profitabil?

Radu Baron: Un artist profitabil este cel care cântă pe negative singur, nu cu orchestră, care nu împarte banii cu instrumentiştii. Poate fi o trupă care încasează 10.000 de euro, dar este formată din 15 membri, iar fiecare în parte nu încasează o sumă foarte importantă, artistul primind circa 3.000 de euro pentru un concert. În plus, e foarte greu ca o trupă atât de mare să susţină mai mult de două concerte pe zi; pe când un artist care susţine un concert live pe un negativ se poate deplasa foarte uşor şi încasează mai mult la sfârşitul concertelor.

Reporter: Cum se traduce profitul în industria muzicală - prin calitatea artistului sau prin cantitatea concertelor pe care le susţine?

Radu Baron: Profitul este adus şi de calitatea per produs. Dar întotdeauna au făcut mai mulţi bani cei care au vândut produse multe cu preţuri mici decât cei care au vândut produse puţine la preţuri foarte mari.

Reporter: Câţi artişti mai înregistrează în acest moment la RBA Records?

Radu Baron: Avem un studio al nostru unde înregistrăm numai pentru artiştii noştri. Sunt vreo 15 trupe în management printre care Haiducii, Hora, Moroşanii, Etnic, Româncuţe, Senzual. Aproape tot ce scoatem pe piaţă cu aceste trupe este înregistrat la RBA. Compoziţiile sunt achiziţionate de la diverşi autori, unii dintre ei lucrând exclusiv cu casa noastră de discuri. Lucrăm şi cu alţi artişti cum ar fi Felipe, cu care am terminat de înregistrat o piesă împreună cu Senzual. Am lucrat şi cu Adi Cristescu, Marius Moga, Eduard Maya, cu foarte mulţi compozitori consacraţi.

Reporter: S-a observat, în ultimii ani, o reducere a numărului de artişti?

Radu Baron: Revenind la profit, vremuri bune înseamnă profituri bune, nu neapărat multe produse. Poţi avea un produs foarte bun şi să depăşeşti pe altcineva cu 1.000 de produse. Noi acum avem şi cantitate şi calitate, lucrurile merg binişor, dar este loc şi de mai bine, Doamne fereşte de mai rău!

Reporter: Au fost dificili anii de criză?

Radu Baron: Criza, la început, a creat o undă de şoc, iar câţiva din industrie s-au cernut.

Reporter: Tot din anul 2008, ca în majoritatea domeniilor, au început să se vadă efectele şi în această industrie?

Radu Baron: Aproximativ da. Însă noi, RBA Records, am avut o şansă. Noi avem multe trupe în administrare care cântă etno, artişti de folclor care cântă inclusiv la nunţi. În momentul în care a început criza, nunţile nu au scăzut ca număr, pentru că banii pentru nunţi se strâng cu mult timp înainte şi atunci, chiar dacă lumea nu mai avea bani, concerte nu se mai ţineau, Zilele Oraşelor nu se mai serbau, firmele nu mai făceau petreceri pentru angajaţi - noi am trecut destul de uşor peste perioadă pentru că nunţile au mers în continuare.

Avem artişti din toate zonele şi atunci s-au echilibrat - Senzual şi Velvet, care sunt trupe de house-dance au preluat în repertoriul lor o parte din piesele româneşti vechi, şi cântă şi la petreceri private cu totul altceva decât vedeţi la TV, pe negative live. Aşadar, noi am trecut destul de uşor peste perioada de criză pentru că am activat pe piaţa nunţilor care a funcţionat, deşi s-au organizat nunţi mai mici.

Reporter: Veniturile încasate de artişti la nunţi au scăzut în perioada de criză?

Radu Baron: Nu au scăzut, artiştii care interpretează live nu au avut probleme, nu le-au scăzut veniturile, ba chiar le-au crescut, nu au fost diferenţe. Un artist bun, cunoscut, încasează circa 1.000 de euro pe program, o nuntă "bună" pleacă de la 5.000 de euro buget pentru muzică şi am avut nunţi cu câteva zeci de mii de euro buget.

La nunţile bune se asigură un buget între 5.000 şi 10.000 de euro pentru muzică, dar poţi face o nuntă bună şi cu circa 1.500 de euro.

Reporter: Cât încasează un artist la un concert?

Radu Baron: Concertele au în general o durată de 40-45 de minute, iar după ce scazi TVA, sistemul de impozitare, tot în jurul sumei de 1.000 de euro încasează majoritatea artiştilor. Cei care încasează sub 1.000 de euro sunt artişti cărora nu le merge bine, nu au succes, nu atrag publicul. Din aceşti bani, artis­tului îi rămâne un procent de 30% din suma încasată, după ce plăteşte toată echipa din spate şi impozitele aferente activităţii.

Reporter: Aţi menţionat mai sus petrecerile corporate. Cum a evoluat acest segment?

Radu Baron: Merge foarte bine această piaţă. La petrecerile de firmă se observă o evoluţie de circa cinci-şase ani încoace, firmele s-au dezvoltat, au venit multinaţionalele care au adus cu ele această modă. Dacă la început petrecerile de firmă îşi chemau clienţii la un restaurant, pretenţiile au început să creas­că, iar firmele cu dare de mână au vrut altceva: un local doar pentru ei şi un program artistic inclus.

Reporter: Ce artişti preferă să contracteze companiile la aceste petreceri? Ignoră artiştii români în detrimentul celor străini?

Radu Baron: Concurenţa face ca piaţa să se dezvolte. Dacă o companie contractează un artist, atunci alta vine cu unul mai mare, mai cu renume. La un moment dat, nu le mai ajunge România, şi atunci apelează la artiştii străini, deşi mulţi artişti aduşi din afară sunt "expiraţi" - sunt ieftini, circa 3-4.000 de euro. Artiştii noştri sunt şi ei chemaţi peste graniţe - nimeni nu e împărat în ţara lui. E normal să vrei altceva.

Reporter: V-aţi implicat şi în organizarea evenimentelor muzicale?

Radu Baron: Organizăm şi concerte, dar pentru cele pe bază de bilete nu ne-am implicat foarte tare, pentru că e o piaţă mai puţin sigură - există varianta în care mergi la vârf şi lucrezi cu artişti foarte mari, dar poţi lua uşor plasă - adică poţi să pierzi sute de mii de euro de pe o zi pe alta sau poţi câştiga chiar mai mult de pe azi pe mâine. Nefiind o piaţă foate sigură, am preferat să ne vindem produsul nostru. Eu sunt ardelean şi naţionalist, şi atunci vreau să-mi vând produsul meu şi aşa am mers afară cu formule de artişti români - ajungând atât în Europa, Asia şi Africa. Nu sunt foarte fericit când vin alţii să ne ia banii.

Reporter: V-am adresat întrebarea de mai sus pentru că unele concerte nu sunt atât de reuşite pe cât se aşteaptă publicul...

Radu Baron: Reclama e mama comerţului, în aces­te cazuri. Dacă la concert vine un public numeros, numai acesta are de pierdut.

Reporter: Care sunt minusurile acestei activităţi?

Radu Baron: Nouă ne place ceea ce facem. Dacă nu te distrezi tu, nu ai cum să-i distrezi pe alţii. Nu sunt minusuri, este o viaţă frumoasă.

Reporter: Am observat că mulţi dintre artişti au luat calea antreprenoriatului, deschizându-şi propriile case de discuri.

Radu Baron: Da, e mult mai rentabil. Casele de discuri de acum oricum au o structură diferită, le pot compara cu nişte supermarketuri, care înglobează mai multe branduri de produse. Artistul vine cu propria casă de discuri, licenţiază casei de discuri dreptul de a exploata într-o anumită măsură şi pe un anumit teritoriu produsul lui. Pe acest model au mers foarte mulţi artişti, creându-şi o casă de discuri care este teoretică.

Reporter: Vă gândiţi sau credeţi că veţi fi vreodată tentat să renunţaţi la acest business?

Radu Baron: Acum, când merge aşa bine, să renunţ? Nu, nu m-am gândit pentru că am investit. Există nişte investiţii în spate, un patrimoniu, sub nicio formă nu aş face asta.

Reporter: Cum va arăta viitorul, pentru această industrie?

Radu Baron: Industria muzicală din România funcţionează în momentul de faţă datorită apariţiei, în urmă cu câţiva ani, a postului muzical de televiziune Atomic TV. La momentul lansării am avut o dis­cuţie cu proprietarul postului şi i-am sugerat să păstreze numai muzică românească. Câţiva ani s-a difuzat numai muzică românească, acest post a făcut să existe muzică românească în România. Aşa au apărut casele de videoclipuri, un fel de case de film în România, care acum fac videoclipuri pentru mari artişti din afară.

În momentul în care nu au mai vrut să difuzeze muzică românească, care începuse să prindă la public, au început să difuzeze muzică în diferite limbi - engleză, portugheză, iar asta a impulsionat artiştii noştri şi au ieşit, la rândul lor, pe piaţa externă. Încă de acum doi ani am spus că muzica în limba română va reveni, iar acum la radiouri se difuzează foarte multă muzică în limba română. Funcţionează ca un pendul.

Piaţa este foarte variată, în viitor vor avea succes şi artiştii de radio (de studio). În acelaşi timp există pe piaţă trendul artiştilor cu band - în acest moment sunt bine primite concertele live, dar şi cele de cover, pe partea de difuzări radio şi internaţională merge house- dance.

Reporter: Cu ce aţi compara acest business?

Radu Baron: Ca frumuseţe, l-aş compara cu businessul din turism. Munca noastră este o continuă dis­tracţie. Satisfacţia pe care o ai atunci când creezi ceva este mare - indiferent în ce industrie creativă activezi. De-a lungul vieţii am avut plăcerea să fac multe alte business-uri şi de fiecare dată când am avut succes şi am reuşit, am fost la fel de fericit. Dar în business-ul cu muzica, fericirea este continuă.